Intalnire Cu Scantei

Capitolul 14

Nu stiu cat timp am dormit, dar m-am trezit foarte odihnita. Kayl era in continuare langa mine sforaind de zor. Am inceput sa rad privindu-l doar. M-am dat jos din pat ducandu-ma la baie. Dupa ce mi-am facut alt dus m-am schimbat in hainele pregatite de acum cateva ore. O camasa in caroul si o pereche de blugi negri de data aceasta. M-am apropiat de Kayl sarutandu-l usor pentru a nu-l trezii si am coborat in livng la Kisha. Cu fiecare treapta pe care o coboram auzeam chicoteli. In mod clar rasul acela era al Kichei deoarece numai ea putea sa rada in acel fel incat te facea si pe tine sa razi. Ajungand in living am constatat ca Dean radea impreuna cu ea despre ceva anume, dar se simteau bine impreuna. Am batut in tocul usii inaintand un pas.

- Sper ca nu deranjez, am zis dregandu-mi glasul usor.

- Ricky, a sarit imediat de pe canapea. Ai niste explicatii de dat.

- Stiu Kisha, dar cel mai bine e sa le luam pe rand, am zis privind-o serioasa.

- Ma sperii, zise aceasta.

- Crede-ma ca si noi suntem speriati, adauga Dean inaintea mea. Dar trebuie sa fim tari pe pozitie, zise facand stanga imprejur trecand pe langa mine iesind din camera. Daca aveti nevoie de ceva ma anuntati.

- Mersi Dean, am zis inainte sa dispara din peisaj.

- Astept sa ma pui in tema cu ce naiba se intampla aici, zise aceasta asezandu-se la loc pe canapea.

La fel am facut si eu asezandu-ma langa ea incepand sa ii povestesc totul. Inceput, mijloc si prezent. Absolut tot ce am facut si cum am implicat-o si pe ea fara sa stie. Spre uimirea mea nu a deranjat-o lucrul asta ci doar ca nu i-am spus mai devreme. Ma simteam mai bine ca ii povestisem. Acum stiam ca nu mai trebuie sa ma ascund.

- Nu trebuie sa spui la nimeni lucrurile astea, am spus ferm.

- Si cine crezi ca m-ar fi crezut. Mai mult ca sigur m-ar fi internat la spitalul de nebuni, raspunse aceasta.

Am imbratisat-o. Amandoua aveam nevoie de asta.

- Si acum ce o sa facem?

- Adica ce o sa fac, am zis serioasa. Tu o sa te duci acasa la tine si o sa stai linistita in camera ta. Nu vreau sa complic mai rau lucrurile si sa ti se intample ceva. Nu mi-as ierta-o niciodata, am zis tinand-o de mana.

- Oh nu domnisoara, zise serioasa ridicandu-se in picioare. Nu o sa ma dai la o parte doar din cauza ca iti e tie frica. Oricum, din moment ce am fost atacata se pare ca fac deja parte din grupul acesta "blestemat", si nu e o jignire, adauga aceasta repede.

- Dar nu ai cu ce sa ma ajuti. Mai mult o sa ma blochezi. Kisha, nu vreau sa fiu rea, dar te prefer la distanta in seara asta decat in preajma mea. Pentru propria ta protectie, am zis serioasa ridicandu-ma si eu privind-o incruntata.

- Bine, bine, zise dandu-si ochii peste cap. Dar imediat ce se termina ma anunti, zise aranjandu-si hainele sifonate. Apropo, dragut Dean, imi facu cu ochiul iesind din casa.

Se pare ca ziua asta nu a fost buna numai pentru mine ci si pentru Dean. In sfarsit gasise pe cineva care sa il inteleaga. Am zambit, dar apoi amintirea lucrurilor pe care trebuia sa le fac in scurt timp ma facusera sa ma intristez din nou. Vroiam sa se termine totul odata.

Am pregatit impreuna cu baietii ce mai trebuia de aranjat in camera. Dupa am luat foaia cu vraja pentru a o studia mai bine. Nu trebuia sa gresesc altfel eram toti terminati. Am verificat toate obiectele Emei pentru a fi siguri ca erau toate si ca nimic de al ei nu era lasat pe dinafara. Cercul magic era format de Dean tot ce mai trebuia era sa desenez pentagrama sigiliului si eram gata.

Baietii venisera si ei in camera fiind pe aproape in caz ca ceva nu mergea conform planului. Am inspirat adanc inchizand ochii, concentrandu-ma asupra vrajii. Tineam maineile deasupra unei lumanari de pe masa din camera sperand ca vraja avea sa functioneze.

- "Spiritus nocte tu in vobis tu mihi obviam" [spirit al noptii te invoc pe tine, te chem pentru a te confrunta cu mine], am deschis ochii pentru a vedea daca sa intamplat ceva. Nu stiu de ce imi tineam respiratia, dar din cate se parea si baietii faceau la fel. I-am privit confuza. Nu stiam de ce nu se intampla nimic. Spusesem vraja exact cum era in carte, dar nu imi puteam da seama ce nu era in ordine. Cand am vrut sa spun ceva oglinda din lateralul meu zbura in peretele celalalt aproape lovindu-ma, spargandu-se in bucati.

- Ricky, esti bine?! tipa Kayl la mine dupa ce ma ridicasem de jos.

- Da, sunt bine. Asta inseamna ca e aici, am zis privind de jur imprejurul meu. Taylor dadu afirmativ din cap. Niciunul nu mai scoteam nici un cuvant. Doar bataile inimilor noastre se auzea pe fundal si faptul ca inghiteam in sec. Imi era frica, da, dar trebuia sa lupt daca vroiam sa scap pentru totdeauna de ea.

- Ai grija, l-am auzit pe Dean soptindu-mi. Le multumeam din suflet pentru grija care mi-o purtau toti.

- Ema, arata-te! am strigat cat am putut de tare. In secunda doi geamurile se deschisesera incepand sa fluture in bataia bantului nervos care incepu sa ravaseasca camera. Iti e frica sa te arati acum? am spus pe un ton mai taios. Daca vorba buna nu o chema poate enervarea mergea. Si se parea ca dadea roade.

La cativa metri in fata mea aparuse. Plutea in aer ca un fluture in adierea vantului primavaratic. Nu pot sa neg ca faptul ca vedeam o fantoma in fata mea nu era frumos. Era ceva extraordinar, dar ea. Ea era malefica si trebuia distrusa. Cand am vazut ca se indrepta spre mine am inceput si eu sa fac pasi mici in spate. Incercam sa ma apropii cat mai mult de cercul magic, dar nu vroiam sa fac miscari bruste. Vroiam sa creada ca ea avea controlul situatiei si sa o iau prin surprindere cand se astepta mai putin.

- In sfarsit mi te servesti pe tava, zise aceasta sasaind. Era enervanta cand facea chestia asta. Daca ea credea ca sasaindu-te e un lucru malefic, se insela amarnic.

- Presupun ca a sosit momentul sa ne incheiem socotelile, nu? am comentat inghitind in sec.

- Si se pare ca ai adus si spectatori la show. O sa iti fac sfarsitul sa fie cat mai grandios, zise ranjind pregatindu-se sa ma atace.

- Inca nu s-a sfarsit, am zis in soapta asteptand momentul cand avea sa se napusteasca asupra mea. Dupa doua secunde asa si facu.

- Acum! am tipat cat am putut dupa ce m-am aruncat la podea iesind din cerc. Fara sa imi dau seam mi-am sucit glezna dreapta si imi era greu sa pasesc. Incet m-am ridicat de la podea luand bricheta de pe semineu apropiindu-ma de cutia de carton din camera dand la o parte prelata.

- Nu ai indraznii! tipa la mine vrand sa ma atace din nou, dar fu oprita de zidul invizibil. Taylor ii facu semn sa se uite si la tavan. Nu esti o vrajitoare! Nu ar trebui sa ai nici o putere! Esti nu nimeni! se rasti enervata la maxim.

- Uite ca am sange de vrajitoare si te pot imobiliza, am zis aprinzand bricheta. Si odata cu aceste haine vei disparea si tu din vietile noastre.

Privind-o am dat drumul brichetei in cutie, aceasta incepand sa arda. Imaginea si puterea Emei incepea sa paleasca cu fiecare lucru ars. Stateam si o priveam cum se schimonosea de dureri presupun, fara sa ma gandesc la ceva anume. Devenisem insensibila la adresa ei. Cu toate ca eu nu eram asa, ma bucuram pentru suferinta ei. Stateam nemiscata privind-o cand dintr-o data a cazut la podea. Printre firele de par ma privii cu o ura nemaintalnita. Apoi am auzit soapte, dar nu mi-am putut da seama ce era decat cand fusese prea tarziu. Era o incantatie. Asta insemna ca nu toate lucrurile ei luasera foc. Cand a ridicat mana si a aratat spre usa mi-a fost teama sa privesc. Nu vroiam sa vad ceea ce credeam eu ca facuse.

- Priveste! am auzit-o soptind.

Am deschis ochii privindu-i pe baieti. Presupun ca vraja pe care o folosise aceasta ii mobilizasera pe Taylor si pe Dean, pentru ca erau tintuiti de perete. Impobilizati din cap pana in picioare. Singurul care era liber era Kayl. Priveam confuza pentru ca nu imi puteam da seama unde gresisem si de ce tocmai el.

- Kayl, am spus usor mai mult ca o soapta privindu-l.

- Exact. El i-a legat pe fratii lui daca asta vrei sa sti. Eu am puterea doar sa il controlez pe el, zise aceasta ranjind.

- Nu ai cum. Esti blocata in cerc, iar tot ce era al tau a pierit in foc, am zis repede.

- Esti sigura? ma privii zambind trufas.