Capitolul 1

163 5 0
                                    

- Riky!! Treci si spala vaasele neispravit-o care esti!! striga tatal meu betiv din canapea in timp ce bea in continuare din sticla de bere privind meciul de sambata seara de la Tv.

- Imediat tata! i-am raspuns in timp ce intindeam rufele pe stand. Ceva absolut normal pentru mine. Tata beat in fiecare zi aproape stand in canapea si privind la televizor pana adoarme. Apoi tot eu sa strang dupa el si sa fac curat. Poate ca asta a fost pedeapsa pe care Dumnezeu mi-a dat-o pentru ca mama a murit din cauza mea." Nu! Nu trebuie sa gandesc asa. Nu trebuie sa il las pe tata sa ma faca sa ma simt ca cel mai mizerabil om" imi ziceam mereu in minte.

Nu am avut o copilarie normala, sa zicem asa. Nu am avut parte de frumusetile vietii si toate distractiile varstei. Eram chinuita atat fizic cat si psihic. Dar acum, ca am mai crescut, nu isi mai permite acelasi lux de reprosuri si actiuni violente asupra mea.

- Mai adumi o bere!! Repede!!! striga din nou.

- IMEDIAT!! Nu sunt masina!! i-am raspuns iritata. Mereu s-a comportat cu mine ca cu o servitoare, dar nu am putut sa ii reprosez nimic. Era tatal meu si tineam la el, dar cateodata trebuia sa ma impun si eu.

Dupa ce i-am dat berea am plecat la mine in camera sa ma pregatesc pentru prima zi de facultate si apoi de munca. Avea sa fie o experienta plina de aventuri. Eram studenta la facultatea de Drept unde veneau numai copii de bani gata. Ce pot sa spun, tata ma ura , dar se preocupa pentru educatia mea. Chiar daca eu o plateam din banii castigati pe spinarea mea.

Ne-am mutat aici in Manhatan datorita bursei pe care am primit-o in primul an de facultate. Cu bursa primita pot platii o chirie la o casa batraneasca decenta si chiar mai imi ramane si pentru cheltuiala.

O zi la facultatea de fitze sa zicem asa. Chiar daca lumea parea normala, ei de fapt erau anormali. Prin simplul fapt ca, desii stateau la cativa pasi distanta de institut ei veneau cu masinile de lux, dandu-se mari cu pozitia sociala pe care o ocupau ei sau mai bine zis parintii lor si asa profitau si ei de pe urma acestui lucru. Macar atat puteau si ei face. Orele au fost destul de interesante.

In pauza nu am putut sa nu obser cum un baiat se tot holba la mine si ma punea pe ganduri. "Oi avea ceva pe fata sau ce? Prea se holbeaza asa la mine". Observasem ca peste tot unde eram eu, intr-un colt undeva era si el ascuns (nu la propiu ci figurat). Apoi la pranz l-am vazut ca mai vorbea cu alti doi prieteni de ai lui de la o masa mai indepartata a salii, care se uitau si ei la mine foarte insistent. I-am facut semn colegei de masa cerandu-mi scuze ca o intrerupeam din conversatia avuta cu un baiat.

- Scuze daca te intrerup, am zis usor. Dar cine sunt baietii de acolo? am intrebat inghitind in sec. Imi treceau tot felul de lucruri prin minte, rupte din lumea fictiunii.

- Ei sunt baietii decanului. S-ar zice ca sunt tripleti, desi nu seamana intre ei.

- Wow! am spus uimita privindu-i in continuare. Pareau ca se certau pe ceva anume.

- Mda. Aceeasi reactie are toata lumea noua care intreaba de ei. Apropo, ma numesc Kisha.

- Eu sunt Riky. Imi pare bine de cunostinta, am zis zambind.

- Si mie. Ma bucur sa mai vad lume intreaga la bibilica, zise razand.

In acel moment o tava de metal cazu pe jos si un scaun se auzii cazand pe podea. Unul dintre fii decanului, mai exact tipul care se holba la mine a trantit tot si a iesit nervos din sala. Curiozitatea ma rodea prin interior si fara sa imi dau seama am vorbit cu voce tare.

- Oare ce s-o fi intamplat?

- Sigur s-au certat din cauza la vreo tampenie pe care a facut-o el, raspunse Kisha infulecand o chifteluta din farfurie. Mereu se cearta pentru ca Dean face numai tampenii care le strica imaginea celorlalti.

Intalnire Cu ScanteiNơi câu chuyện tồn tại. Hãy khám phá bây giờ