Being Chased

Capitolul 22

Pentru un anume motiv tonul sau m-a ranit.

Poate pentru ca esti indragostita de el?Ai uitat deja?

Corect!Trebuie sa ma obisnuiesc cu asta,noroc ca esti tu aici!Sa-mi aduci aminte!

Am ajuns la casa lui si nu l-am mai asteptat sa-mi deschida usa,am iesit singura,indreptandu-ma spre camera prietenei mele.Reusisem sa memorez drumul spre camera ei.Cand am ajuns in fata usii am intrat fara sa mai bat.Nu voiam sa o trezesc daca adormise.

In clipa in care am vazut imaginea din fata mea,nu mi-am mai putut stapani zambetul ce a ameninta sa mi se strecoare pe fata.Dean statea cu o mana infasurata protectiv in jurul taliei prietenei mele si aceasta avea capul asezat pe pieptul sau.Erau atat de draguti,inca nu-mi vine sa cred ca nu sunt impreuna.

“Ar trebui sa-l iau la bataie!”respiratia lui Chase imi gadila gatul,dar nu am omis supararea din glasul sau.

“Trebuie sa recunosti ca sunt extrem de draguti!”ii marturisesc fericita.

“Daca surioara mea nu ar fi avut o noapte grea,l-as fi dat afara pe Dean in doi timpi si trei miscari.Dar cum stiu ce simte pentru el,nu am sa fac asta.”imi spune resemnat.

“Stai!Stiai?”il intreb mirata,inchizand usa.

“Nu sunt chiar atat de indiferent la ce face sora mea pe cat par.”un zambet ii juca pe buze.

“Da?!Baiatului rau chiar ii pasa de sora sa mai mica,cine ar fi crezut?Stiam eu ca ai sentimente!”il tachinez si cobor scarile.

“Acum iti bati joc de mine!”incerca sa para suparat,dar tot ii puteam auzi zambetul.

“Serios?Nu stiam asta!Multumesc ca m-ai iluminat!”ii spun continuand sa-l tachinez.

Nici nu stiu de unde a aparut latura asta jucausa,dar imi place.

“Stii ce ar fi si mai dragut?”ma intreaba el schimband subiectul.

“Ce?”stiam ca era o idee proasta sa-l intreb,dar curiozitatea a castigat ce-i mai bun din mine.

“Tu si eu impreuna.”spune cu o siguranta contagioasa.

Oh,Chase daca ai sti tu...

“Pf!Da,cum sa nu!”am decis sa fac pe indiferenta.

Inainte sa urc inapoi in masina,am auzit un ‘in curand’,dar se poate sa mi se fi parut.Anul trecut mi s-a parut ca vad un pegasus zburand pe cer,dar era doar o pasare uriasa.

Drumul spre casa mea a fost la fel ca cel de dinainte,inecat intr-o liniste deplina.Chase devinse din nou cel serios,iar eu eram mult prea obosita ca sa-mi pese de asta.Probabil ca as fi adormit in masina,dar o intrebare ce m-a ros pe dinauntru nu-mi dadea pace.Chase a oprit masina in fata casei mele si m-am dat jos,fara sa spun nimic.Am inchis portiera si am vrut sa plec,dar m-am razgandit.

Poti sa o faci!Ai avut destul curaj incat sa-l saruti,sigur mai ai putin si pentru o intrebare amarata.

Am ciocanit stangace in geam,iar acesta s-a lasat in jos.Inainte sa-i adresez intrebarea am inghitit in sec si am sperat ca-mi va raspunde la ea.

“Cum tu ai folosit in noaptea asta o intrebare din joc vreau si eu sa fac asta.”spun impresionata de cat de hotarata imi suna vocea.Am inspirat adanc.”De ce m-ai salvat de fiecare data cand m-ai prins in bucluc?Stiu ca vanatoarea ta e importanta pentru tine,dar ...”am sperat un raspuns sincer si acesta m-a lovit din plin.

“Simt nevoie sa te protejez.”imi zambeste si porneste de pe loc cu o viteza incredibila.

Ce tocmai s-a intamplat?