Prieteni? Singurul meu prieten la greu
Mă lasă de cap, mă lasa cu urme de zeu
De dimineața mă intrigă până nu-s eu
Și-mi schimbă ritmul până mă lasă mereu
Sub un metru de conștiință cu sticla goală
Aştept să fiu conştient să pot trăi pe coală
Deşi am prieteni îmi vreau simplitatea
Şi să nu mai găsesc în alcool maturitatea
În biblioteci distilate îmi clădesc ziua vase
Sub cărți din vinoteci scriu valsuri să fie arse
Cu cărţile de as din pachetul de metaxa
Căștigă-n marș versetul şi rece seara asta
Amar în sfertul sticlei unde vinul e puțin
Prea departe drumul să rămână prea lin
Prea distins publicul ce afla că la el țin
Ultima dată prea dulce ca să nu fie fin
