Capitolul 14

8.5K 656 42
                                    

Urmatoarele opt ore si le petrecusera in pat... aproape fara sa doarma. Apoi, Max se ridica pentru a face un dus si pentru a da cateva telefoane in interes de serviciu. Reyna facu si ea de asemenea dus, apoi se indrepta catre camera lui David pentru ai da de mancare si pentru ai face baie.

Cu ochii foarte deschisi, copilul scotea sunete si isi misca mainutele ca si cum ar vorbi cu ea.

- Esti un baietel foarte bun... Ai dormit toata noaptea. Carmen este foatte bucuroasa si eu de asemenea - rase , Reyna, luand o carte din cos. - Sa vedem daca iti place. A fost odata un print... 

Alterna intre a citi si intre a privi chipul superb al fiului sau. Il mangaia cu blandete si il strangea la pieptul ei. Si atunci, vazu dintr-odata cu David isi ridicase colturile gurii...

- Razi? David rade! - striga cat de tare putu. Baiatul meu rade. David a zambit pentru prima data.

O secunda mai tarziu, Max aparu in pragul camerei cu telefonul la ureche.

- Asteapta un moment, Jim. S-a intamplat ceva, Reyna?

- David a zambit pentru prima data!

- Esti sigura?

- Bineinteles ca sunt sigura. Dar m-am bucurat atat de tare incat am strigat... si cred ca l-am speriat.

- Poate ca au fost doar colici.

- Nu au fost colici - protesta ea. - David nu zambeste cand are colici. A fost un zambet adevarat.

- Asteapta un moment. Trebuie sa ii spun ceva lui Jim... ma intorc imediat.

Nu o credea, gandi Reyna. Si asta o deranja. Voia ca el sa fie la fel de bucuros ca si ea. Voia sa il iubeasca pe copil la fel de mult precum o facea ea... dar poate ca avea asteptari prea mari de la el.

Dar poate ca cu timpul il va iubi.

Nu va putea evita. David il va privi pe Max ca pe un erou si adoratia unui copil era capabila sa penetreze inima dura a barbatului de fier, gandi. Nu stia daca ea va fi capabila sa intre in inima lui si cu siguranta cel mai intelep ar fi nici macar sa nu incerce.

In acea seara, dupa ce il alapta pe David si il aseza in patut, Reyna aprinse monitorul si se intoarse in camera lui Max. Epuizata, isi dorea doar sa doarma, dar se intalni cu el pe hol... cu doua pahare de vin in mana.

- Putem sa ne continuam luna de miere?

In ciuda oboseli, lui Reyna ii crescu pulsul.

- Daca  beau o gura de vin, o sa cad direct in coma.

- Obosita? - intreba el. Copilul te oboseste cu colicii?

- Nu erau colici!

Zambea.

- A mai facut-o?

- Nu, dar...

- Vezi?

- Sunt mama lui, si stiu ca a zambit.

- Bine, asta este adevarat - zambi Max. M-am gandit ca ti-ar placea o baie in jacuzzi.

- Da, dar am nevoie de costum de baie.

- Nu, sa nu aud de asta.

- Nu ne va vedea nimeni?

- Ii platesc ca sa nu vada nimic.

- Dar...

- Daca iti este rusine, putem sa stingem luminile - spuse Max, ducand-o in gradina. - E racoare, dar apa din jacuzii este calduta.

Era mai usor sa se dezbrace in fata lui cand se aflau in pat, cand nu avea timp sa se gandeasca.

- Tu primul.

- Foarte bine - spuse Max, lasand paharele jos si incepand sa se dezbrace fara cea mai mica lipsa de pudoare.

Pielea lui maslinie stralucea la lumina lunii. Avea umerii lati, abdomenul plat, coapsele ferme...

De ce sa ii fie rusine?, se intreba Reyna. Avea un corp care parea sculptat in marmura. Si cu chip cu trasaturi dure, dar atunci cand zambea, putea sa ii intoarca lumea cu susul in jos.

- Haide, vino - o chema el din jacuzzi.

- Stinge lumina.

Cand stinse lumina, Reyna, isi scoase hainele si, respirand profund, intra in jacuzzi.

- Mai bine?

- Este foarte calda.

- Parca este o moara stricata: imi este rusine, este foarte calda. O sa incetezi cu protestele vreodata? Ai un corp superb, Reyna.

- Da, sigur...

- Imi plac sanii tai - zambi Max, ciupind-o de ei. Nu a fost o idee rea sa facem o baie in jacuzzi, nu?

- Nu, adevarul e ca imi place - zambie ea, mangaindu-i torsul.

- Stiam deja ca eu iti plac. Iti este foame? Pot sa ii cer lui Ada sa ne aduca ceva...

- Nu! Asi fi in stare sa ma inec doar ca sa nu ma vada.

Razand, Max o stranse la pieptul lui.

- Eu te voi ajuta sa scapi de aceasta timiditate . Stii ceva? Nu stiam daca imi va placea sa fiu casatorit, dar adevarul este ca ma incanta acest lucru.

- Suntem de sase saptamani casatoriti - ofta Reyna, incercand sa se concentreze ala altceva decat la muschii sotului sau. - Dar acum cand ma gandesc...

- Ce?

- Daca vrem ca aceasta casatorie sa functioneze...

- Tocmai asta facem.

- Dar eu nu stiu ce cauti la o sotie.

- Pana acum, te descurci foarte bine - zambi Max, cautandu-i buzele.

- Nu, vreau sa spun in afara patului.

- In acest moment nu suntem in pat.

- Max...

- Bine, bine, stiu la ce te referi. Dar acum ar trebui sa te concentezi la alte lucruri - rase el, bagand o mana intre picioarele ei.

- Cum sa ma concentrez la altceva daca tu continui sa ma atingi asa?

- Vrei sa ma opresc.

-Nu...

- Nu stii cat de sexy esti la lumina lunii - murmura Max, ridican-o deasupra lui pentru a intra in ea.

Limba lui ii umplea gura in acelasi ritm in care ii umplea corpul. Incet, erotic, miscarea o ametea de placere.

- Ma innebunesti...

Si el o facea sa se simta disperata pentru ai oferi mai multa placere... aceiasi pe care o si primea. Reyna simti ca orgazmul incepea de la sanii ei, coborand in jos, muschii ei interni contractandu-se in jurul membrului masculin .

- Oh, Reyna...

Cand ii pronunta numele, Reyna simti ceva pe dinauntru si stiu in acel moment ca era ceea ce cauta.

Voia ca acel lucru sa fie mai mult decat sex pentru Max. Voia ca acel lucru sa insemne ceva pentru el. Desi poate ca nu era intelep sa isi doreasca asemenea lucruri de la un barbat care nu credea in dragoste.

Pasiune neprevazutaWhere stories live. Discover now