Pasiune neprevazuta

Capitolul 3

- Dee, situatia asta este absurda.

Max se opri in fata usii din sticla care dadea spre gradina si o observa pe Reyna plimbandu-se prin salon in timp ce vorbea la telefon. Dupa o noapte petrecuta in casa lui parea mai agitata decat inainte. Nu isi amintea sa fi dus vreodata atata munca de convingere cu o femeie pentru a ramane in casa lui... si Reyna McCall nici macar nu se culcase cu el.

- Da, bine, e doar un aranjament temporar. E clar ca locul meu nu este aici si sunt sigura ca Max DeLuca ar fi incantat ca eu sa dispar de pe fata pamantului.

Reyna, cu parul desprins si cu niste cercei de argint in urechi, purta o pereche de pantaloni scurti care ii scoteau in evidenta picioarele lungi si bine formate, cu unghiile de la picioare vopsite intr-un roz pal. Era un ciudata amestec de feminitate si pragmatism. Nu stia de ce, dar ii placea combinatia de vulnerabilitate si determinare pe care o vedea la ea. Nu voia sa fie luata de proasta si, dupa cum spusese chiar ea, regreta relatia pe care o avuse cu fratele lui. Si, desi lui Max ii veneau in minte o mie de motive, se intreba care fusese motivul din cauza caruia se desparise Reyna de fratele lui.

- Cum l-as descrie pe Max? - spusese ea in acel moment. - Tony intodeauna spunea ca era un barbat de fier, dar nu o spunea ca pe un compliment. Da, este foarte frumos, dar nu stie ce este simpatia. - Reyna ofta -. In fine, nu pot sa raman aici. Nu imi imaginez copilul locuind aici, calcand covoare care valoreaza de doua ori mai mult decat amarata mea de masina. Si vorbind de masina... ai muri de ras sa vezi cum arata in garaj alaturi de un Ferrari.

Incrucisandu-si bratele, Max, decise sa asculte si restul conversatiei.

- Sotia lui? Nu stiu daca este casatorit. Casa aceasta este enorma, poate ca locuieste la un alt etaj. Sau poate o tine legata de pat... nu, adevarul este ca nu poarta verigheta si nu pare tipul de barbat care sa se lege de o singura femeie. Desi nu este problema mea, bineinteles. Adevarul este ca mi-ar placea sa plec in partea cealalta de lume, desi nu stiu daca e o idee buna sa merg intr-un loc unde nu cunosc pe nimeni, singura cu un copil...

Disperarea pe care o simtise in vocea ei il surprinse.

- Ar trebui sa fiu mai curajoasa. Nu stiu, poate ca hormonii sunt de vina. Si ceea ce s-a intamplat cu Tony nu ma ajuta prea mult.

In afara de ceea ce era deja evident, ce se mai intamplase intre fratele lui si ea? , se intreba Max, dregandu-si vocea pentru ai da de inteles ca era acolo.

Reyna se intoarse, surprinsa.

- Trebuie sa inchid , Dee. Luam cina marti, da. Ne vedem atunci, pa.- Reyna inchise apelul telefonic si isi ridica barbia, mandra. -Nu v-am vazut.

- Va placut camera?

- Da, e superba.

- Aseara a fost prea tarziu pentru a va arata  restul casei, dar o sa fac un tur al casei astazi.

- Nu trebuie sa...

- Eu cred ca ar trebui sa ne tutuim.

- Foarte bine - afirma Reyna.

- Si te asigur ca zvonurile despre temnite sunt false - glumi Max . - Ai dormit bine?

Noaptea trecuta si-o imaginase in pat. Se intrebase ce fel de camasa purta, daca dormea dezbracata...

- Foarte bine, multumesc. Dar m-am gandit ca locuind aici...

- Daca esti libera pentru cina, putem discuta.

- De acord. -Reyna ridica din umeri.

- Foarte bine. O sa luam cina in gradina - Max isi privi ceasul - Ti se pare bine intr-o ora?