Pasiune neprevazuta

Capitolul 1

-  Am inteles ca dumneavoastra sunteti insarcinata cu copilul fratelui meu, domnisoara McCall.

   Din instinct, Reyna isi duse mana la pantec. Incepea sa regrete faptul ca il lasase sa intre in apartamentul ei pe Maximilian DeLuca si pe barbatul care il insotea. Dar nu era prima vizita pe care o primea de la tragica moarte a lui Tony DeLuca. Nu, de atunci primise numeroase vizite neasteptate si toate aceste fusesera neplacute.

Asemanarea familiara era evidenta: piele  maslinie, ochi negri, structura osoasa similara. Dar acel barbat nu era atat de fumos ca Tony, care fusese plin de farmec ,zambete... si minciuni. Nu, Maximilian DeLuca avea niste trasaturi atat de dure incat pareau sculptate. Si nu parea un barbat care sa zambeasca prea des. Tony ii vorbise de multe ori despre fratele sau, plangandu-se de faptul ca era nemilos si crud inclusiv cu familia. Il numise "barbatul de fier". Si ea, care se indepartase de Tony din motive intemeiate, nu dorea sa mai aiba de a face cu un alt DeLuca.

- Domnisoara McCall ?

Reyna afirma din cap, incercand sa nu se simta intimidata de acel barbat atat de inalt.

- Da, am inceput sa iesim impreuna dupa moartea mamei mele, dar lucrurile nu au mers bine.

-Nu este nevoie sa imi dati detalii. Dupa cum stiti,fratele meu a decedat intr-un accident de masina fara sa lase un testament si...

- Eu nu astept nimic de la Tony.

- Ah, nu?

-Nu. S-a purtat foarte frumos cu mine cand mama mea a decedat, dar imediat mi-am dat seama ca nu era loc pentru mine in lumea lui.

-De ce?

- Pentru ca... Reyna ezita, amintindu-si de noaptea in care rupse relatia cu Tony pentru todeauna. Aveam principii diferite. Eu voiam ca , copilul sa creasca intr-un alt mod.

- Pai ati luat cam tarziu aceasta decizie.

-Da. Dar pot sa ma concentrez pe copil sau pe  propiile mele esecuri. Si sa ma concentrez pe propiile mele esecuri nu ajuta la nimic. Si cum eu nu asteptam nimic de la Tony,dumneavoastra nu aveti de ce...

- In privinta aceasta nu suntem de acord - o intrerupse el, intorcandu-se catre barbatul care il insotea. - Jim, imi dai hartiile? Domnisoara McCall, ti-l prezint pe Jim Gregory. Banuiesc ca il recunoasteti pentru ca a mai venit la dumneavoastra de cateva ori saptamana aceasta.

Reyna il recunoscu de indata.

- Imi cer scuze. Locuiesc singura si nu obisnuiesc sa deschid usa persoanelor pe care nu le cunosc.

- Inteleg - afirma el. Lui Reyna i se paru ca vede o stralucire de compasiune in ochii lui. - Aici sunt, Max - spuse apoi, scotand niste hartii dintr-un dosar.

- E un simplu document. In schimbul unui milion de dolari acum  si un alt milion de dolari, cand copilul va implini douazeci si cinci de ani, veți refuza orice drept asupra mostenirii fratelui meu. In caz de deces... sau daca nu o sa educati copilul asa cum trebuie, veți ceda custodia copilului unei persoane responsabile pe care eu insumi o voi alege.

Reyna ramase cu gura cascata.

- Ce ati spus?

- Totul se afla aici - insista Max. - Daca aveti vreo intrebare...

Tremurand de furie, Reyna facu un pas in spate.

- Sunteti nebun?

- Ar fi trebuit sa imi imaginez - ofta Max. Ti-am spus ca o sa vrea mai multi bani.

- Nu m-ati auzit? Eu nu voiam nimic de la Tony, si din start nu vreau nimic de la dumneavoastra. Si daca aveti impresia ca o sa las ca o alta persoana sa imi creasca copilul, inseamna ca nu stiti cu cine stati de vorba.

- Aceasta clauza exista pentru a va proteja copilul in caz de deces sau in caz ca , dumneavoastra aveti... obiceiuri periculoase. - Max lasa hartiile pe masa. Ganditi-va. Sunt dispus sa negociez cantitatea atata timp cat este una rezonabila.

Reyna lua hartiile si i le puse in mana , furioasa.

- Am spus ca nu vreau nimic.

- Aceasta drama este inecesara, domnisoara McCall. Costa mult sa cresti un copil si nu va fi usor sa o faceti singura. Ginditi-va la nevoile copilului. Vreti intr-adevar sa dati cu piciorul unei sume de bani care v-ar fi de mare ajutor?

- Singurul lucru pe care il vreau acum este sa iesiti din casa mea - striga ea.

- Foarte bine. O sa tinem legatura.

De indata ce iesisera din apartamentul ei, Reyna inchise usa cu cheia. Umilita si insultata, se intoarse inapoi in sufragerie si incepu sa se plimbe dintr-o parte in alta. Cine se credea acel barbat, venind in casa ei si vorbindu-i pe un asemenea ton? Bineinteles ca, existau anumite lucruri care o puneau intr-o lumina proasta, de exemplu, faptul ca avuse o relatie cu Tony si faptul ca era insarcinata. Dar toata lumea facea greseli in viata. Solutia era sa si le asume si sa faca tot posibilul pentru a merge mai departe. Desi ea nu isi dorise sa ramana insarcinata, era dispusa sa fie cea mai buna mama posibila pentru copilul ei. In ciuda fricii si nesigurantei, din momentul in care aflase ca era insarcinata se simtise mai putin singura.

Reyna intra in camera care era destinata copilului si respira profund, incercand sa se inveseleasca. In afara faptului ca pictase peretii,mai cumparase si un frumos patut din lemn artar... desupra caruia instalase un carusel muzical cu fluturi si luminite colorate. Iar din urmatorul salar avea de gand sa cumpere cearceafuri si paturici de culoare albastra. Ducandu-si din nou mana la pantec ,se gandi la Max DeLuca. Niciodata nu cunoscuse un barbat ca si el. Arogant, insultator, grosolan.... Cel putin cu ea. Dar nu putea sa nege ca, in circumstante diferite, s-ar fi simtit fascinata de el. Bineinteles ca de asemenea o fascinau si leii, dar asta nu inseamna ca isi dorea sa intre in cusca cu ei.