Capitolul 24-Fructul interzis

69 5 6
                                    


Flame povestește

Mă aflu în fața destinului pot zice,fața-n față!Încerc să par liniștit,să mă calmez...să fiu brav în concordanță cu momentul de față.Mă încrunt vizibil când îl văd pe acest om din fața mea.Spune că sunt nepotul lui...dacă Chen e tatăl mamei mele,înseamnă că el e tatăl tatei!De ce familia mea e întocmită numai din nebuni?Sunt nevoit să mă iau după mâna strânsa din părul meu care mă controla ca un demiurg fiind doar o slugă în fața sa.Mă zbat din toate puterile,mă enervez,scrâșnesc din dinți și nu duce la nimic!Acum chiar îmi dau seama de tot...viața asta e nenorocită,tata mi-a zis în mod repetat,nu am vrut să ascult sunt un prost,și acum sufăr!În momentul de față dibăcia sau modul meu de luptă era fructul interzis nu puteam da de el,din cauza că eram legat  fedeleș.Da' ce crede el sunt eu câine dresat?!Nu prea cred,mi-am "mirosit" așa zisa pradă,nimeni nu mă poate pune la punct.Voi scăpa și ieși din această închisoare care din păcate este a vieții mele.Dar înainte de asta poate deslușesc ce este aici...Ce bine pentru mine că nu plec neînarmat!Cu mâna,fac tot posibilul să ajung la spatele blugilor de acolo,iau un cuțit cu mâner negru lama fiind destul de ascuțită și cu tăiș bun asfel încât să tai frânghiile.Acum tot ce e normal pentru mine e de  necunoscut,ciudat,misterios sau bizar!

-Se pare că micul șoricer încearcă să scape!mă prinde de bluza neagră și ridică în sus strâns

Îmi fulgeră o privire înspăimântătoare,se apropie de urechea mea și șoptește ca un diavol ce e:

-Tu ești ce e mai de preț lui Kai presupun...aș lua niște bani frumoși pe tine...sau l-aș putea chinui să fie ucis de propria creație!râde batjocoritor

-Să o crezi tu!Dă-mi drumul sau îți vei găsi veacul în cavou!țip indignat

-Tu ești la fel ca tatăl tău...acelaș foc în inimă!

-Mi se zice des!Bătrân josnic!Nu ai curaj să te înfrunți cu tatăl meu și încerci cu un copil ca mine!Ce penibil!schițez un mic zâmbet în colțul gurii

-Ești cam impertinent puștiule!

-Ști mi s-a pus și mie un nume la botez folosește-l!mă răstesc

-Bine...Smith...te crezi tare?

-Nu că mă cred tare omule,sunt tare!

Bărbatul mă privi cu o furie nimicitoare în ochi,mă ia pe sus și vine cu viteză și lipește puternic și brusc de peretele rece și murdar băgându-mi un picior în zona sensibilă.Făcându-mă să țip de durere:

-Doare?

-Să...crezi tu...că mă doare!iau toată saliva adunată și îl scuip în ochi

-Puști nenorocit!zice așa zisul bunic și îmi dă un pumn în gură lăsându-mă amețit

-Să crezi tu că mă las acum...dacă vrei să îți arăt ce pot cu adevărat dă-mi drumul și te strâng de gât!

-Ooo puștiule hai să  stingem focul!te ajut eu!

Stai...stai...stai,mă târăște după el,unde dracu mă mai duce?Țip ca un disperat dar degeaba,ce a vrut să zică  prin "hai să stingem focul",nu a sunat atât de bine...ajungem într-o baie cu gresie și faianță de un alb spălăcit,în colțul tavanul văzându-se pereții  plini de mucegai sau negreală din cauza vechimii,dă drumul la apa care țâșnește puternic și umple cada.

-Să vedem dacă o să îți placă!Nu o să fie distractiv pentru tine dar pentru mine sigur!

-Stai ce nai-...

Aprinde Scânteia Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum