Fragment:
,,-Draco,vezi ce văd și eu ??!!! Sunt ...conflirici?
-Da...nu pot să cred,știi legenda,nu?
-Știu doar că arată ca niște licurici normali doar că atunci când îi atingi izbucnesc în mii de culori ,ca niște confetti.Care e legenda?
-Sunt atra...
I-a făcut vraja.Regretă ce a zis ,altă soluție nu avea și plus că nu avea ce să se întâmple,acum vrea doar să-i spună cât îl iubește și că îl înțelege ,îi va cere să o înțeleagă și el. -Draco,te înțeleg dar înțelege-mă și tu pe mine ....și eu te iubesc! Cuvintele îi curgeau rapid,una după alta,prea rapid pentru ca Draco să le înțeleagă,s-a întors ,a privit fata acum străină și i-a întrerupt discursul: -Ammm,cine ești?Te simți bine? -Nu,nu,nu,te rog,Draco,te rog ,sunt eu Hermione, lacrimile începeau să-i explodeze din ochii ciocolatii care vechiului Draco îi dădeau fiori,acum sunt doar niște ochi străini ai unei fete nebune...Draco,te implor,amintește-ți de.mine,nu,nu,nu se poate să te fi făcut să uiți de mine,nu și tu .Nu!!! Urla ,plângea,dacă știai întreaga poveste pare o reacție normală dar daca tot ce știi este că o necunoscută e în fața ta și are reacția ei,devine ciudat și straniu,asta este pentru noul Draco.Ceea ce nu știa Hermione este că în timpul vrăjii,dorința puternică de a-l face să uite acele cuvinte a schimbat efectul vrăjii,mai ales că nu se gândea doar la acele cuvinte,atunci,în minte i-a fulgerat gândul la ei doi și la ce au trăit,un gând care a trecut atât de rapid încât acum nici nu-și amintește să se fi gândit și astfel efectul vrăjii a fost ca Draco Malfoy să uite de existența ei.De asta e foarte periculoasă vraja,se pot întâmpla asemenea erori care îți vor schimba viața.
Draco era confuz de situația fetei,știa ca ieșise la lac să ia aer deoarece la petrecere fusese o atmosferă foarte încinsă și deodată apare fata asta și începe să facă asemenea unei nebune în fața lui. -Bine...calmează-te ,vrei să-i spun directoarei McGongall de starea ta,te duce la spital,te vei simți mai bine. -Nu,nu,nu,nu sunt nebună,deci te rog,te implor,ascultă-mă,nu știi cine sunt? -Nu și ce-i cu asta?E prima dată când te văd,mare lucru. -Ascultă-mă-plângea ,vorbele abia că i se mai auzeau de suspine-eu sunt ....Hermione Granger,am....am prins împreună conflirici,înainte ne uram,dar am început să ne îndrăgostim unul de altul până când am stricat eu tot ,ți-am făcut ,,obliviate" deoarece ne certam ,de aia eram la lac,am regretat ce am zis pentru că daca nu uitai acele cuvinte nu m-ai mai fi iertat vreodată,eram singura care te înțelegea,dă-mi o șansă,te rog,îți voi demonstra că totul e real,întreabă toată școala,te implor! -Calmează-te,nebuno,e interzisă vraja ,nu ești bine,mă confuzi,mi-aș fi amintit dacă aș fi iubit vreodată pe cineva ceea ce nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla vreodată deoarece iubirea nu există,ești fana mea ,nu? -Draco,te rog!Îți voi demonstra tot. Dar băiatul cu ochii acum goi a plecat lăsând fata acolo,plângea,nu s-a putut ridica după el,viața ei e distrusă,mai întâi părinții ei ,acum el...A distrus tot! Draco se întoarce la petrecere,Ron își revenise de sub efectul poțiunii,însă nimeni nu întreba nimic ,până când vine Harry la el: -Draco,unde e Hermione? Ce s-a întâmplat? -Cine naiba e fata asta ?Aaa,cea de la lac,nu știu ce e cu ea,dacă o cunoști du-te la ea,pare nebună,plânge. Harry este foarte inteligent și și-a dat seama imediat de ceea ce a făcut sora sa din alți părinți.A fugit acolo unde se auzea durerea.Hermione i-a sărit în brațe. -Cum ai făcut asta,de ce? I-a explicat totul. -Nu se poate face nimic....dar cred că va avea sentimente pentru tine din moment ce a avut! -Nu,Harry,e alt Draco,mă crede o nebună,oricât aș încerca nu m-ar crede,chiar dacă i-ar mai spune elevi,dar daca vor știi mai mulți va auzi și doamna McGongall... Își va da seama ce am făcut...Am distrus tot! -Of,dar,stai!Aveți proiectul la poțiuni! Atunci și-a amintit de hartă de carte ...și de cele 50 de pagini pe care le are de făcut despre o poțiune veche dacă nu afla poțiunea de la oră.L-a întrebat pe Harry iar de aceasta,la fel ca atunci,nu a putut să vorbească ,au schimbat subiectul,și și-a revenit. -Harry,mă lași singură ,te rog? Nu voia să-i spună de carte,nu avea chef și dacă ar fi auzit ar fi ajutat-o și nu doar el ci și Ron,doar erau trio-ul aventurilor,și de Ron chiar nu avea deloc chef acum. -Nu! -Mă întorc în 10 minute îți promit!Te rog,pleacă! -Bine...peste 10 minute vin! După ce s-a asigurat că Harry a plecat ,a luat o piatră neagră și a început să plângă spunând: -Mă urăsc!!!!Sunt o ființă oribilă,mă distrug singură,nu suport ideea că părinții mei nu mă mai cunosc ,la fel ca și Draco ,acum,îi iubesc mai mult decât orice pe lume,dacă ar fi vreo cale prin care pot să le readuc memoria aș face-o indiferent de cât de periculos ar fi,fără ei eu nu exist!Draco,cât pot să mă urăsc pentru ce ți-am făcut,îl iubesc pe Malfoy,îl vreau înapoi!!FAPIOD!!!
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
(să vă reamintesc harta) A aruncat piatra în lac ,ochii îi erau plini cu lacrimi fierbinți printre care vedea în ceața imaginea a ceva ce părea să se ridice din apă.Era o sirenă,dar nu una rea,arăta ca toate celelalte ,a lăsat cufărul și s-a retras înapoi în mediul ei.Părea vrăjită,sirenele nu se înțeleg cu oamenii,sigur era vrăjită și va afla cum cu ajutorul cărții...care era în cufărul maroniu ce arată exact ca în desenul din hartă.A făcut toate vrăjile prin care putea să deschidă cufărul,nu a mers,cineva are cheia...Dar cine?
A luat cufărul ,l-a ascuns după un copac ,i-a făcut o vrajă astfel încât doar ea să-l poată atinge,cine îl va atinge se va arde până când se va întoarce din camera ei de unde va lua ,,punguța" magică pe care a avut-o când a plecat cu Harry și Ron să găsească hocruxurile deoarece în mica punguță încape orice.S-a întors la locul unde a lăsat cufărul și și-a efectuat planul .A reintrat în școală,petrecerea pare că s-a oprit,se grăbea să ajungă înapoi în camera ei când o aude pe McGongall vorbind cu cineva,nu o va certa dacă este pe holuri deoarece azi le-a dat voie așa că va merge liniștită.Nu a băgat în seamă ce vorbeau fiind adânc cuprinsă în gândurile ei.
Ce păcat căci dacă ar fi fost atentă și apoi dacă i-ar fi urmărit ar fi auzit : -Hagrid,păzești bine lacul,da?Știi ca nu vreau ca Dreymon să se ducă acolo! -Da,doamnă,doar Hermione se mai ducea cu Malfoy pe acolo ,dar i-am lăsat. -De câte ori?O data i-am prins,atât! -Păi de 2 ori. -Fii cu ochii pe ei ,crezi că ... -Nu au cum !
*1227 de cuvinte,a citit cineva până la sfârșit?😋😂❤#691 în FANFICTION --wooow ,nu pot să cred,asta mă motivează făcându-mă să-mi continui povestea, la fel si comentariile voastre și numărul de ochișori care-mi citesc povestea😊*
