"Hei Troy!"l-am salutat, mergând timidă spre patul lui unde era conectat la câteva aparate.
"Sophia? Ce cauți aici?"vorbi încet, după care tuși.
"Nu te obosi!"i-am zâmbit, trăgându-mi un scaun lângă el.
"De ce ai venit?"vorbi din nou.
"Nu te bucuri că sunt aici?"
L-am ales pe el pentru că puțin îmi păsa de jocurile stupide ale lui Harry și el mă întreba de ce am venit?
Cât despre Zayn...am eu grijă de el.
Ori că îl alegeam pe Harry ori pedeapsa, era același lucru.
Stupid!
"Ba bineînțeles că mă bucur să te văd!Îți pasă de mine și asta dă dovadă a multor lucruri."
"Uite, Troy. Cum ți-am mai zis, nu știu ce s-a întâmplat cu noi în trecut, dar simt ceva acolo."am spus, arătând spre inima mea. "Dar ca prieteni."l-am lămurit, văzând că deja își făcuse speranțe.
"Oh...p-pot spune același lucru."
"Mă bucur."am zâmbit, întinzându-mă pentru a-i da o mică îmbrățișare.
"Sophia!"l-am auzit pe Harry strigând pe hol, apoi mi-am mărit ochii.
"Oh Doamne! Ce fac acum?"am întrebat panicată.
"Intră acolo!"făcu semn spre ușa băii, apoi am făcut cum mi-a zis.
Am închis ușa cu cheia, apoi m-am uitat după un geam.
"Unde e fata mea!?"l-am auzit tunând.
Sper doar că o să-l lase în pace pe Troy.
"Nu știu ce vrei să spui dar fata ta nu a trecut pe aici."râse el.
Am zărit micul geam din baie așa că m-am grăbit spre el, până Harry nu va da buzna în baie.
În timp ce mă chinuiam să sar geamul, Harry încerca clanța băii.
Văzând că e încuiată, a început să dea cu pumnii în ea.
"Sophia, știu că ești acolo, deschide ușa!"
M-am grăbit să sar geamul, apoi mi-am făcut o cruce, urmând să simt iarba udă sub mine.
"Da!"am strigat, apoi am luat-o la fugă.
Chiar nu știam unde mă voi duce, dar știam un singur lucru.
Ashley era ultima mea speranță.
61,7 k!!!
Yay!
Vă mulțumesc că încă îmi sunteți alături ❤
