A mea. Vol. II-III

Capitolul 13- Plecare

Nu ii raspund si incerc sa ma tin tare, nu vreau sa ii cedez din prima. Intr-o fractiune de secunda ma intoarce cu fata la el si ma priveste cu acei ochi minunati de care ma indragostesc in fiecare zi.

P.O.V Sofia

Dupa ce ma duc in camera mea ma intind in pat inca asteptand ca tata sa apara si sa ma pedepseasca. Ma trezeste din gandirea mea telefonul anuntandu-ma ca am primit un mesaj. Il deblochez si cel de la care e mesjul e chiar Luck.

"Heii, iubire!

Heii.

Vii la o cafea?

Ok, in 10 minute."

Ma dau jos din pat si cobor in cautarea mamei. In living era tata pe canapea privind in gol cu mainile in cap. Ma doare sa il vad asa, niciodata nu am suportat sa ii vad pe parintii mei tristi, mai ales din cauza mea.

Incerc sa il evit pe tata pentru a nu-l enerva mai rau si ma indrept spre camera lor unde o si gasesc pe mama intinsa in pat.

-Mama. spun eu cu o voce joasa.

-Da? spune mama deschizand ochii.

-Pot sa ies in oras? spun eu timida.

-Normal ca da! spune ea zambind. Sa ai distractie si mai multa grija.

-Multumescc. spun eu fericita.

Ies din camera mamei si il vad pe tata in aceeasi pozitie. Nu pot sa il vad asa, asa ca ma asez langa el, nu-mi pasa daca intarzii, tata e mai presus decat orice.

-Tati. spun eu zambind.

-Hei, scumpo. spune el zambind amar.

-Ce ai patit? intreb eu.

-Nimic, scumpo. spune el si ma mangaie pe cap.

-Nu ma mintii, tata. Stiu ca tu si mama v-ati certat din cauza mea si imi pare extrem de rau, ma doare sa va vad asa.

-Off, scumpa mea, sa nu crezi asta niciodata, nu ne-am certat din cauza ta si nu ne-am certat, doar ne-am ciondanit putin, atat tot.

-Ok, tati. Te iubesc, eu ma duc la cafenea. spun si il imbratisez.

-Si eu te iubesc, printesa mea. Cand vei ajunge acasa iti promit ca totul o sa fie la normal. spune el zambind.

Ma ridic de pe canapea si ma indrept spre camera mea. Deschid dulapul si imi iau un maieu alb, niste blugi albi rupti in genunchi si tenesi alb cu argintiu. Imi prind parul intr-o coada de cal, imi iau geanta si ies din camera.

Scot telefonul din buzunar si vad ca am intarziat cu 15 minute. Sper ca Luck nu s-a suparat. Merg cat de repede pot. Intru in cafenea si Justin Bieber- Despacito se aude in boxe. Iubesc melodia si imi apare un zambet pe fata linistindu-ma cand il vad pe Luck stand la o masa batand cu degetele in ea semn ca deja asteptase de ceva timp. Era imbracat in haine lejere si o freza ciufulita, cred ca nu s-a trezit de mult.

Ma pun la masa langa el si il privesc zambind.

-Era si cazul. spune el nervos.

-Scuze. Am avut putina treaba. spun zambind.

-Ce treaba e mai importanta decat mine? intreaba el serios.

-Poate un alt tip. spun razand.

-Nu va exista asa ceva. Nici un barbat nu este mai bun decat mine. spune ranjind.

-Hmm, nu fi asa sigur.

Ma trage langa el si ma saruta apasat punandu-mi mana pe mijloc lipindu-ma de abdomenul lui tare.

-Acum mai exista altcineva? intreaba el ranjind.

-Nu! spun eu razand. Deci, de ce m-ai chemat?

-Am sa iti spun ceva. spune el privindu-ma.

-Ce?

-O sa plec o luna in Italia, am niste afaceri acolo.

-Ce? De ce atat de mult? intreb eu trista.

-Nu vreau sa te implic, iubito. Trebuie sa plec, tu sa ma astepti cuminte acasa. spune el zambindu-mi.

-Asa o sa faci mereu? Pleci cu lunile si te astepti ca eu sa te astept ca o proasta acasa? Daca tu ai pe altcineva acolo si eu sufar? intreb nervoasa.

-O sa vorbim zi de zi. Iti jur ca nu mai exista nimeni in viata mea. Tu esti unica. spune si ma saruta tandru.

-Cand pleci?

-In seara asta. spune lasand capul in jos asteptand ca eu sa izbucnesc.

Nu apuc sa deschid gura ca cineva se pune langa mine. Imi indrept privirea spre acea persoana si e chiar Delia, iubita fratelui meu.

-Tu ce ai patit? o intreb eu.

-Fratele tau nesimtit ma lasa din nou singura, pleaca in Italia timp de o luna! tipa ea.

Imi indrept privirea spre Luck si ridic din sprancene in semn sa dea drumul si sa imi zica tot.

-Mdaa, vine si Denom, mai nou facem afaceri impreuna. spune el cu jumate de gura.

-Si de ce ai omis asta? intreb eu nervoasa.

-Nu stiu. spune el mintind.

-Ohh, ok. Eu o sa plec. spun si ma ridic de la masa.

-Nu, vreau sa vorbim ceva in privat. spune Luck si ma trage de mana, Delia ramanand la masa.

-Unde mergem? intreb eu.

-La mine.

Nu mai spun nimic si ma urc in masina lui pornind spre casa. Opreste masina in fata unei case imense si ne dam jos intrand inauntru.