Indragostita de un nobil - volumul 3

Capitolul 13-Cuvinte pierdute

   Durere, singuratate, pustiu. Conacul era atat de gol.. Am mai ramas doar eu, Ciel, Sebastian si Goldy. Pana si Pluto a fost omorat in acea seara. Ma simt rau...Ma simt ca atunci cand m-am trezit in oras, singura si infometata. Nu mai aveam pe nimeni. A trebuit sa ma descurc singura o vreme pana Alois a dat de mine si m-a angajat la conacul lui. Credeam ca am dat lovitura si ca o sa traiesc bine in continuare insa m-am inselat amarnic. Aveam acelasi sentiment de durere si singuratate insa si acela de ura. Il uram din tot sufletul insa continuam sa il slujesc pentru a putea trai.
  
Acum e altfel. Ura mea inca este indreptata spre Alois insa avand in vedere ca e mort nu mai am de ce sa urasc nu? Ei bine Alois a fost un ghimpe in coasta tot timpul iar cand a disparut a aparut un alt ghimpe. Goldy. O fata de aceeasi varsta cu noi, vesela tot timpul si energica. Harnica pe deasupra curatand mereu conacul asa cum trebuie. Cine ar putea uri o asa fata?
  
Eu. O urasc din toata inima, de ce? Poate pentru ca mi-a omorat intreg personalul, al meu si al lui Ciel, la care tineam mai mult decat orice. Acei oameni erau foarte importanti pentru mine insa ea pur si simplu i-a omorat fara sa-i pese de nimic altceva.
  
   Insa cum pot fi atat de sigura ca ea i-a omorat? Adica putea sa fie oricine de pe planeta asta iar dintre toti eu am acuzat-o pe ea. Doar o fata ce a venit sa se angajeze la conacul celebrului caine de paza al reginei. Insa cand aranjeaza un altar pentru conte, ma ameninta ca ii omoara pe toti cei dragi mie si ma indeparteaza pe cat posibil de Ciel razandu-mi in fata de fiecare data cand vorbim, chiar mai e loc de dubii? Am ramas doar patru persoane dintre care una singura e criminalul si pun pariu ca urmatoarea tinta este Sebastian. O sa vrea sa ramanem doar noi 3 ca apoi dupa ce mi-a frant inima in milioane de bucati sa scape si de mine si sa ramana doar cu Ciel ce va fi atat de indurerat incat o sa ii sara in brate de buna voie.
     Un plan destul de ingenios din partea ei. Insa un inteleg. De ce? De ce Sebastian si Ciel nu si-au dat seama pana acum ca ea este cea care i-a omorat pe toti? I-am si spus asta in fata dar tot nu ma crede. De ce? Ciel nu mai e cum a fost mai de mult si nu cred ca e din vina schimbarii varstei. E ceva in neregula cu el atat in felul lui cum vorbeste cat si cum se poarta. Poate e greu de observat dar eu simt asta si stiu asta. Dar ce l-a putut face pe Ciel sa se poarte asa? Si Sebastian? De ce nu si-a dat seama pana acum ca Goldy i-a omorat pe Midori si ceilalti plus toate persoanele de la bal? Pana si Sebastian pare schimbat. Ceva nu e bine si nu stiu cum sa fac sa indrept toate astea.

   Poate ar trebui sa le spun, nu? Sa le spun tot ce s-a intamplat. Tot ce a facut Goldy. Tot ce simt. De ce nu am facut asta pana acum? I-am spus lui Ciel ca Goldy are un secret ascuns in camera ei si ca m-a amenintat ca ii va omori pe toti cei dragi mie insa nu m-a crezut. Bine, nici eu nu as fi crezut ce spun daca nu mi s-ar fi intamplat insa m-as fi asteptat ca el sa ma creada.
 
    Oftez si ma ridic din pat fiind obosita si intepenita. Nu am dormit toata noaptea dupa incidentul de la bal. Adormeam foarte greu apoi imi veneau in minte tipetele lor si imaginile cu corpurile lor fara viata si ma trezeam dupa doar 5 minute de cand am adormit, continuand asa pana la 8 dimineata cand am mers sa mananc ceva. Da, chiar am mancat! Bine, nu am mancat decat o omleta facuta in stilul lui Sebastian si nici pe aia nu am mancat-o pe toata.

    Ies din camera si merg catre biroul lui Ciel. Sunt destul de sigura ca acolo e. Holul era pustiu si linistit. Nu puteai auzi decat sunetele pasilor mei apasati. Iar imi bate inima destul de repede aparandu-mi din nou acel nod in gat ce nu-mi da pace. Inghit in sec si intru in biroul sau. Statea la birou ca deobicei ingropat in foi. Goldy se afla si ea in camera aranjand cateva documente pe un raft.

Ciel: Akane? S-a intamplat ceva? Intreaba ridicandu-si privirea din foi.
Akane: Aam...cam da. Vreau sa iti spun ceva.
Ciel: Ce e?
   Cand ma pregateam sa ii spun tot ce tineam in mine de mult timp am simtit o senzatie ciudata apoi mi-am indreptat privirea spre Goldy ce ma privea taios avand un mic ranjet pe buze.
Ciel: Ce e? Nu am timp de asa ceva.
Akane: E-eu...nu imi...pot aminti...spun mai mult in soapta fiind uimita.
   Ce e asta? Brusc nu imi mai pot aminti ce voiam sa ii spun. Am uitat tot. Era important oare?
Ciel: Off...Nu conteaza. Maine mergem in oras. Avem un caz de rezolvat.
   Dau din cap afirmativ si ies din birou. Am oftat intorcandu-ma in camera.
 
    Nu inteleg nimic...

-----------------------
Kon'nichiwa Minasan!

Ok, ok, cred ca mi-au venit cateva idei cum sa fac cartea putin mai lunga. Normal de la punctul asta mai erau cred ca 3 capitole si cartea trebuia incheiata insa mi-au venit mai multe idei pe ultim moment cum sa combin ideea asta cu o idee pe care voiam sa o fac de fapt in volumul acesta insa ideea a picat deoarece nu era suficient de interesanta si de lunga cat sa ocupe un volum intreg. Adica, daca ideea asta nu era suficient de lunga singura pentru a ocupa un volum intreg ca celelalte de 25-26 de capitole, voi va dati seama ca ideea aceea pe care o voiam in volumul trei ar fi ocupat si mai putin? O sa vedeti oricum despre ce vorbesc si o sa vedeti si voi de ce mai exact ar fi ocupat atat de putin, o sa spun probabil la nota de la final sau ceva.
   Oricum, ideea e ca am rezolvat. Cartea nu o sa fie chiar de 25 de capitole dar o sa fie pana in 25, probabil undeva pe la 20 habar n-am. Csf? E complicat cu scrisu.

Oricum, daca v-a placut nu uitati sa lasati un vot si un comentariu iar noi ne revedem in capitolul urmator.

Ja ne! ^^

Citeste cineva nota de la final macar? Adica inainte era mai mica si nu o citea mai nimeni (pentru ca pe nimeni nu indereseaza duh) iar acum o lungesc cam mult si cred ca nu o mai citeste nimeni.
E cineva care citeste toata asta? Va rog spuneti-mi ca nu scriu atat la final  degeaba ;-;