Indragostita de un nobil - volumul 3

Capitolul 10- Cosmar

"Tanara stapana. Este timpul sa va treziti" Aud acea voce melodioasa si o atingere calda pe frunte. Deschid ochii lent si o vad in fata mea pe Midori ce imi zambea:
Akane: Buna dimineata. Spun adormita si dau sa ma ridic dar ma opreste.
Midori: Noapte buna! In urmatoarea secunda pumnul ei era la un pas sa faca contact cu fata mea, pana ce totul a disparut si m-am trezit iar in acel abis negru.

Midori: Hei! Hei tu! Se aude din spate vocea ei. Huh..? Nu asa vorbeste Midori...
Akane: Da?
Midori: Stii ce ai facut?
Akane: N-nu...
Midori: Oh, nu stii? Iti spun eu! Tu esti cea care m-a omorat. Vezi ce mi-ai facut?! Striga aratand spre dreapta, imediat zarindu-i corpul neinsufletit strapuns de Laevateinn ce era patata toata de sange. Privesc cadavrul fara sa spun nimic avand un nod imens in gat. Parca era atat de mare incat nu ma lasa sa mai respir. Am inceput sa tusesc ingrozitor incat imi dadeau lacrimile.
 
   Midori radea vazandu-ma cum ma chinui sa respir aerul ce parca fugea de mine. Se apropie de mine si imi pune mana pe cap ridicandu-l incat sa fie fata in fata cu ea astfel tinandu-ma suspendata in aer. Continua sa rada insa de data asta radea mult mai tare, un ras psihotic. Isi acopera fata cu mana libera apoi isi lasa capul in jos, acum doar chicotind.

Goldy: Care e problema, Kyoko? Te omoara vina? Isi da mana de pe fata insa nu mai era ea. Goldy statea acum in fata mea ranjind la mine. Ma tranteste pe jos langa corpul lui Midori, balta de sange de sub ea intinzandu-se pana la mine si patandu-mi hainele.

Goldy: Tu esti cea responsabila de asta. Tu esti cea care va fii pedepsita. Spune serioasa apoi pocneste din degete, din spatele ei rasarind o figura cunoscuta mie.

Akane: Ciel...? Ciel se afla acum langa Goldy  ranjind si avand ochii rosii stralucitori precum cei ai lui Sebastian.
Ciel: Tch...Uita-te la tine! Jalnica pana la final! Tu chiar ai crezut ca te plac? Pe o sarantoaca ca tine? Pha! Nu ma face sa rad!
Akane: Dar...
Ciel: Oh, mai taca-ti fleanca aia murdara! Recunoaste! Esti un esec in carne si oase! De ce nu poti fii si tu precum Goldy? Cel putin ea nu ar omori pe nimeni! Spune iar in urmatorul moment...atunci...el si Goldy...s-au sarutat chiar in fata mea...

    Privesc scena fara sa spun nimic, lacrimile invadandu-mi ochii complet.
Ciel: Sebastian! Ocupate de ea! Striga dupa ce sarutul se termina, imediat luand-o in brate si ranjind.
Sebastian: Yes, my lord. Se aude vocea majordomului in fundal, de nicaieri aparand 4 cutite de argint venind in viteza catre mine. Nici nu apuc sa sesizez bine ce se intampla deoarece cutitele ma lovesc direct in gat. In momentul impactului totul a disparut brusc.

    Privesc in jur total confuza pana sa imi dau seama ca nici cutitele nu mai era in gatul meu, nici o pata de sange pe rochie, nimic. Doar lacrimile au ramas acolo, curgand pe obrajii albi ca laptele. Imi ridic mana pentru a-mi sterge lacrimile, insa observ ca mana imi era neagra...

Akane: Ce...Pentagrama...se sterge... In cateva secunde nu mai aveam tatuajul pe care il iubeam atat de mult. Ma simteam de parca...tot trecutul meu dispare...din nou. Figurile tuturor celor pe care ii iubeam, intregul personal, persoanele moarte si cele ce omoara, apareau in jurul meu. Alois, Claude, Hannah, Joker, Elizabeth, Grell, Undertaker...Mey-Rin, Finny, Bard, Pluto...Ishiko, Yuzo, Yumi, Rin, parintii mei...Sebastian, Midori, si...Ciel...
  Toate aceste persoane, mai mult sau mai putin dragi mie, se aflau acum in jurul meu razand si jignindu-ma in toate modurile posibile.

   Simteam ca inima imi este sfasiata in bucati. Simt o atingere usoara pe umar. Imi intorc capul observand-o pe Midori ce imi zambea cald. Parea mult mai luminoasa fata de cum era inainte. Isi intinde mainile in fata, eu sarind imediat in bratele ei si incepand sa plang in hohote in timp ce ea ma mangaia pe cap.

. . .

  Deschid ochii simtind cum lacrimile imi aluneca pe obraji. Privesc in jur si il observ pe Ciel dormind pe jos cu capul pe pat si avand o patura pe el. Oftez si imi sterg lacrimile inca fiind cu gandul la acel vis ce ma manca de vie.

   Aveam motive intemeiate sa-mi fie frica sa dorm...