Capitolul 13 - Tradarea, partea 1

251 8 0
                                    

- Dante? Dante, esti treaz?

     Asta e vocea ei. Dar de ce nu pot sa o vad? Nu sunt nici treaz nici adormit. Unde esti Alice? De ce nu pot vorbi? Ma aud doar eu? Simt ca...

- Alice!! am tipat eu ca din gaura de sarpe.

     Era chiar in dreapta mea. Cand m-am ridicat in capul oaselor am simtit cum o carpa umeda imi picase de pe frunte. Ardeam tot. Aveam febra, si probabil din cauza asta aveam si halucinatii. M-am trantit inapoi pe acel pat improvizat, care nu era altceva decat un fel de sezlong, si am adormit imediat. Cand m-am terzit era deja seara. Am vazut-o pe Alice ca statea ghemuita intr-un colt tremurand, in timp ce eu avea peste mine doua paturi. M-am dat ridicat si m-am asezat langa Alice strangand-o in brate si asezand patura astfel incat sa se incalzeasca. Dupa cateva minute a prins curaj sa-mi vorbeasca.

- Ar trebui sa te odihnesti, mi-a spus ea.  Inca nu ti-ai revenit complet.

     Cand am dat sa ma ridic i-am atins uspr umarul si am simtit cum se inocrdeaza si strange din dinti. A scos un geamat usor de durere apoi s-a facut ca ploua. Am acoperit-o cu toata patura si m-am dus sa caut niste fase. Inca nu ne luasem un frigider pentru gheata si medicamente cum ar fi trebuit, datorita faptului ca nu aveam bani. Cand m-am intors am vazut-o ca incerca sa faca putina ordine prin camera.

- Alice, ia loc te rog. Trebuie sa iti pansez mana, i-am spus.

- Dante, nu e nimic, crede-ma.

     Dupa ce i-am aruncat o privire serioasa mi-a zambit si mi-a permis sa ii bandajez mana. Dupa ce i l-am sters cu apa oxigenata si am uns-o cu niste alifie pentru a se vindeca mai repede, i-am bandajat bratul. Nu erau decat cateva zgarieturi mici si probabil o luxatie minora. In cateva zile avea sa i se vindece accidentarea.  In timpul acesta am auzit cand a intrat cineva in cladire. Dupa ce i-am strans bandajul si a scos un geamat usor de durere m-am intors si l-am vazut in tocul usii. Nu am mai rezistat tentatiei si m-am infip cu mana in gandul lui, punandu-l la perete privindu-ma speriat si nevinovat, ca si cum ma comportam ca un nebun.

- Unde ai fost Leon?! Zi!! m-am rastit cu putere la el.

- Wow, wow, wow, frate. Stai usor.

     Incerca sa ma calmeze, desi nu avea nici un rost. Bunicul apucase sa ma sune si sa ma informeze de faptul ca la iesirea din padure el si cu Namir il observasera pe Leon discutand cu Victor. Bunicul nu a apucat sa-mi spuna decat ca nu trebuie sa mai incred in vorbele lui mincinoase, ceea ce si faceam. De mult timp eram curios de ce Leon imi ascunde atat de multe, inclusiv pastilele acelea misterioase.

- Nu mi se pare ca merg undeva? Tie ti se pare Alice?

     In culmea nervilor incepusem sa-l iau peste picior. Alice era mai speriata decat mine si incerca sa ascunda faptul ca tremura, speriata de furia mea, pe care nu o puteam controla.

- Ea ce cauta aici? m-a intrebat Leon cu ura in voce.

- Dar tu ce cauti nenorocitule? Zi!! am urlat a doua oara in timp ce am dat cu pumnul stang in peretele din spatele lui Leon.

- Dante, ce te-a apucat, m-a intrebat cu un termur in voce.

     Deja il simteam cum avea sa cedeze, mai mult sau mai putin. Iar eu aveam de gand sa scot de la el toate informatiile posibile inainte sa-l ucid.

- Stii bine ce m-a apucat. Ce cautai cu membrii Organizatiei Leon? l-am intrebat cautand sa ma calmez.

- Care membrii frate? Esti bolnav?

     Mintea. Stiam ca ma minte. Bunicul nu avea de ce sa ma intoarca impotriva lui Leon decat daca el era cartita. Ca sa ma asigur, am intors capul in spre Alice si mi-a dat din cap aprobator, cum ca el era un tradator. Acum eram sigur ca nu eram inselat, si totusi aveam o retinere, asa ca am ales sa joc la risc.

- Leon nu ma minti. Ce cautai cu ei, spune, ca altfel…

- Altfel ce Dante? m-a intrerupt el.

- Nu-mi pune rabdarea la incercare Leon.

- Ha, eu iti pun tie rabdarea la incercare? Tu chiar nu vezi cat esti de arogant si plin de tine? mi-a spus razand ironic.

     Avea dreptate. Devenisem arogant. Eram sigur ca sunt un asasin la fel de bun ca si tatal meu, dar uitasem ca el avusese ani de antrenamente si de experienta in spate.

- Plin de mine? Masoara-ti vorbele frate mai mic, i-am spus cautand sa ma mai calmez, deoarece simteam bataile inimii in toate venele din corp. Ce cautai cu Victor? E ultima data cand te intreb.

- Chiar vrei sa stii ce cautam cu el?

~ Va urma... ~

OrdinulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum