~If I had to choose a rose~ (Borusara fanfic)

Muzicalitatea ploii

Am intrat in scoala, alergand spre clasa, pana cand o mana puternica ma prinde de încheietură.
- Sarada, unde te grabesti asa?
- Boruto? Avem ora in 5 minute.
- Pai, putem sa facem multe in 5 minute.
- Spre exemplu? Intreb eu.
Ma saruta apasat pe buze. Ma desprind repede.
- Boruto, nu aici, daca ne vede cineva... ?!
- Stai chill, nu uita ca esti prietena mea.
- Mda, de 10 ore, spun eu razand.
- Daca mai razi de mine, o sa te pedepsesc.
Ma prefac speriata si el incepe sa rada. Intram repede in clasa la vederea lui Konohomaru.sensei.
La ora Shikadei nu a vorbit cu mine, doar a stat cu spatele la mine toata ora, ignorandu.ma. Pauza a venit repede, abia asteptam sa ajung acasă ,sa imi vad părinţii.
***********time skip***********
- Sarada, vi la o cafea? Intreaba Boruto.
- Nu am chef, mergi cu alt cineva.
- Dar tu esti prietena mea.
- Boruto, taciii, m.am înroșit eu.
- Ce, tu esti împreună cu tocilara asta? Il intreaba Inojin pe Boruto.
- Taca.ti fleanca Inojin.
- Ce aveţi toţi cu fata asta?
- Sarada hai sa plecăm. M.a luat de mana si m.a tras pe hol.
Am fugit pana intr.un parc din centrul orasului. Boruto ma tragea dupa el, eu facand pași mari ca sa raman langa el. Ce vrea de la mine?
Vreau sa merg acasa si sa vorbesc cu părinţii mei, de ce nu intelege.
Am iesit din şcoală. Boruto nu mi-a spun nimic despre unde aveam sa mergem, ceea ce stiam e ca daca ma vede tata ma omoară.
Ploaia a inceput. Picuri reci imi atingeau camasa si faţa. Am intrat intr.o cofetărie împreună cu Bolt. El inca ma tinea strans de mâna.
- Bolt, am întârziat la matematică, nu putem sa chiulim toata ziua.
- Sarada, doar mancam ceva dulce si plecam la scoala, iti promit sweetheart, spune pupandu.ma pe frunte.
Am mancat doua prăjituri mult prea dulce pentru gustul meu, Boruto a insistat sa plateasca el. Apoi am plecat din nou spre scoala. Am pierdut doua ore din cauza prajiturilor. Majoritatea fetelor se uitau urat la mine deoarece blondul ma tinea strans de mana. Nu ma pot obisnui cu asa priviri, la fosta mea scoala colegii nici nu ma bagau in seama cand treceam pe holuri. Mai toti se luau de mine in clasa, imi aduc aminte cum un baiat mi.a aruncat ochelarii de la etajul 4
odată. Cand am ajuns acasa tot ce le.am spus părinţilor a fost ca m.am împiedicat si i.am spart singură.
- Sarada? Sarada? Ma auzi?
- Ce..?! Da, te aud.
- Ora trebuie sa inceapa, la ce te tot gândeşti?
- Mhm, la nimic, hai la ora.

Ora e atat de plictisitoare. Nu mai stau in banca cu Shikadai, nu cred ca o sa mai vorbeasca cu mine. Momentan imi pierd timpul langa o fata cu parul castaniu, mai inalta si dezvoltată decat mine. Era singurul loc liber. Nu comunicam deloc, doar ne holbam una la alta, plus ca din spate Bolt ma analizeaza atent. Ok, nu imi place asta, nu are si el de rezolvat vreo problemă sau ceva....
-Hei, fata, Sarada cred, ai o guma?
What? Fata asta vorbeste cu mine?
-Am, da, poftim. Ii inmanez guma.
-A, mersi.
Cred ca e prima care vorbeste cu mine, la fete ma refer, toate celelate par fiţoase, genul de fete cu fata tencuită, parfum scump din abundenta si haine de la zara. Se vede ca e clasa de bogatani. Ar trebui sa ii vorbesc fetei asteia.
La pauza:
-Ămm... Cho-cho, nu?
-Eu sunt aia, spune amuzată fata cu parul castaniu.
-Ai vrea sa ne cunostem sau ceva, pari de treaba.
-Yo, cool, si tu pari de treaba.
-Ămm, mersi.
Am iesit din clasa si ne.am asezat pe o băncuță. Am inceput sa povestim despre ea si despre mine. Pe parcursul discuţiei am aflat ca tatal ei e un chef bucatar de succes. M.a invitat la ea ca sa imi arate cat de bine găteşte tatal ei. Am aflat ca aveam multe in comun si amândouă uram fiţele. Cand am ajuns din nou in clasa Shikadai m.a bruscat aruncandu.ma pe un perete. E periculos de aproape de mine, ii simt respiratia calda cum se apropie. Ma saruta apasat si umed. Lacrimi amare se scurg pe obrazul meu. In secunda urmatoare Boruto il da jos de pe mine. Ma simt eliberată.
- Nu mai pune mana pe ea. Spune Bolt aproape scuipand cuvintele.
- Bo-ru-to, Boruto, ai inceput un razboi si acum terminal, daca poti bineînţeles.
- Nu ma lupt cu tine pentru Sarada, eram prieteni, ce s.a întâmplat cu noi?
- Ne.am schimbat, prea mult dupa parerea mea.
Nu inteleg ce se întâmplă, Shikadei si Boruto erau prieteni in trecut? Frate, cine m.a pus sa ma mut, prea multa dramă. Imi sterg lacrimile si astept ca prostii astia doi sa isi termine discutia, care nu ma include si pe mine. Shikadai tocmai m.a sarutat, ce se intampla cu mine?
Boruto POV:
Am rezolvat.o pana la urma cu Shikadai, am decis ca nu merită sa ne certam pentru o fata, ne.am împăcat, cred.
*****time skip************
In sfârşit orele sunt gata, frate, ce zi lunga, am nevoie de o vacanţă.
Sarada POV:
Doamne ajuta ziua asta e gata, as face un rezumat scurt, daca nu as muri de nerabdare sa imi vad parintii. Cei doi fantastici sunt de maine exmatriculaţi, in sfârşit pace. Alerg repede pe străzile grii. E primavara, si ploua, miroase a crud si rece. Picaturile creaza muzicalitate alaturi de respiraţia mea neregulată. Sunt singura intr.o infinitate de culori: negru si gri. Ma scufund in marea de nuanţe neutre. E rece. Foarte rece. Simt cum intunericul ma inghite si cad.
Shikadai POV:
De maine am o saptamana intreaga doar pentru mine, nu e chiar asa urat sa fi exmatriculat. Ma indrept spre casa. Abia astept sa fac o noapte alba cu Inojin in care sa jucam overwatch si dota 2. Ploua, ploua tare. Pe strada vad un grup de oameni adunati in jurul a ceva. Decid sa ma apropi. Raman socat de ce vad. Sarada era intinsa pe jos intr.o balta rosie.
-Dati.va din calea mea, scuip eu cuvintele.
Lumea se da intr.o parte.
Salvarea ajunge imediat. Un barbat cu parul negru o ia in braţe. Pare speriat. Raman singur in ploaia rece. Ce i s.a intamplat Saradei? E ceva grav sau e bolnava? O iau usor spre casa, nu ma pot gandi decat la ea si la modul cum zacea inconştienţă pe asfaltul rece. Scenele se desfăşoară cu rapiditate in gandul meu. Intr.un final ajung acasa.
Boruto POV:
Acasa e destul de plictisitor. Imi fac temele cu scarba, urasc temele. Poate Sarada vrea sa vina afara? Nea, spunea ca vrea sa stea cu parintii ei.
Tata intra in camera vijelios:
-Boruto, trebuie sa discutam.
-Ce am mai facut de data asta?
-Directoarea mi.a spus ca ai chiulit iar.
-Nu am lipsit decat 2 ore, nu e mare chestie, oricum de maine nu mai merg.
-Sti ce? Nu mai imi bat capul cu tine, fa ce vrei.
A iesit la fel de vijelios din camera. Il urasc din tot sufletul. Nu am chef de nimic, macar maine pot sa dorm pana la 12.
Sasuke POV:
Sara a lesinat din cauza Annei. Am inteles ca de dimineata a uitat sa ii administreze doza. Cand am gasit.o zacea in mijlocul strazii intr.o balta de sânge. Sarada e de doua ore in coma, si tot nu s.a trezit. Spitalul asta rece imi trezeşte atatea amintiri. Usa de la intrarea in hol se deschide. Anne intra pe ea.
-D-domnule Uchiha imi pare atat de rau, stiu ca e doar vina mea.
-Termina cu scuzele, din momentul asta esti concediată. Nu te mai apropia de Sarada.
O asistenta anunta vijelios:
-Domnule Uchiha, Sarada s.a trezit.
Intru in camera mica si rece. Sarada zacea in patul alb.
-Sarada..
-Tata, ... Imi pare rau... Eu, eu....
-E ok, Sarada, doar odihneste-te, am eu grija de tot.
-Mama unde e?
-Va ajunge si ea curand.
Sarada POV:
A trecut o saptamana de la incident, am stat toata saptamana acasa pentru a ma recupera. Nimeni in afara de părinţii mei nu stiu ca am lesinat, nici Bolt, nu ii pot explica. Azi ma intorc din nou la scoala. Anne a fost concediata de tata, nu am putut sa zic nimic, imi lipseşte, alta servitoare ii va lua locul acum. Nu ma impac cu ideea ca Anne a plecat, dar tata e de neoprit. Merg in bucatarie unde, ca de obicei, nu era nimeni. Imi iau un mar si plec spre scoala. Tata nu a aflat de Bolt, si nici nu sper sa afle. Fac pasi mari si aplecati spre şcoală. Pe drum o întâlnesc pe Cho-cho.
-Yo, Sarada, spuneai ca vi la mine! Unde ai fost toata săptămână.
-Imi pare rau, am prins o raceala.
-E ok, dar azi nu mai scapi, spune ea zambind.