Înainte sa Cad

IV

-Pentru data viitoare aveti de facut un referat cu titlul "Romeo si Julieta" in care, fiecare, sa-si spuna parerea despre aceasta opera. Si da, inca ceva: vreau grupuri de cate trei: unul sa faca replicile pornind de la aceasta carte iar ceilalti doi, actori. Aveti timp la dispozitie o saptamana, nu ma dezamagiti! Intrebari?

-Cat de lunga trebuie sa fie sceneta?

-Cam cinci minute fiecare, dupa cititi referatele. Si ca sa nu fie nicio suparare, facem grupele acum. PRIMA GRUPA!

-Pssss Beverly, facem tot noi trei echipa, da? Sam a vorbit cu mine dupa doua zile in care a fost suparat pe mine, nici Eve nu a mai vorbit cu mine dupa ce s-a intamplat.

-OK!

-Prima grupa va rog, ridicati-va in picioare! eu cu Sam si Eve ne-am ridicat.

-Bun! Cine este Julieta si cine scrie replicile, este clar ca Sam este Romeo.

-Eu scriu replicile, doamna! Eve normal ca voia sa scrie, mai bine decat sa fie Julieta.

-Deci prima grupa: Beverly, Sam, Eve. Pana saptamana viitoare, da?

-Da, doamna profesoara!

-A DOUA GRUPA!

In pauza, ne-am intalnit toti trei la cantina sa vorbim.

-Ok baieti imi pare foarte rau de ce s-a intamplat in padure, nu o sa va mai las niciodata, promit.

-Hei, lasa mort ce s-a intamplat in padure, nu conteaza, nici eu nu a trebuit sa reactionez asa.

-Nici eu.... Sam se uita trist in jos, era foarte abatut.

-Ma bucur ca nu mai sunteti suparati pe mine. Sam, ce ai?

-Nimic, Beverly.

-Ba ai ceva, parca te-a calcat trenul, asa arati.

-Oh... mi-am pierdut telefonul in padure in noroiul ala...

-Cum?! trebuie sa mergem sa-l gasim.

-Nu...a trecut deja prea mult timp, doua zile poate este deja la fundul gropii.

- Imi pare sincer rau Sammy. Eve i-a spus pentru prima oara Sammy!

-Nu-inimic, si scuze pentru zgarietura de pa mana. Eve avea o zgarietura imensa pe mana.

-Asta, e nimic, incercai sa ma salvezi, nu se pune!

-Cum zici...

-Am o idee.

-Te ascult Beve.

-Si eu.

-Dupa ore mergem in padure din nou?

-Glumesti?

-Deloc chiar.

-Eu vin, poate asa dau de telefon.

-Hai Eve acum nu mai este furtuna, noroi, e in regula.

-Eve Eve Eve Eve Eve!

-oh......ok

-S-a facut, unde ne intalnim?

-Eu propun acasa la mine fetelor, este in drum spre padure. Pe la 13:45?

-Bine!

-S-a facut!
Imediat dupa scoala, eu cu Eve ne-am dus spre Sam.
-Auzi...Eve?
-Inca da Beverly, ce este?
-Vrei sa facem o noapte a fetelor?

-Nu vad de ce nu, cand sa fie?
-Ma gandeam, maine, e ok?
-Perfect! Oricum, parintii mei plecau in Londra cu Alex pentru inscrierea la facultate.
-Hmm, ce coincidenta, si parintii mei sunt in Londra pentru Ethan.
-Minunat, si Sam?
-Sam, ce?
-Cu el, ce facem?
-E o noapte a fetelor, el e baiat, nu vine.
-Okis...uite-l, vad ca este pregatit; spuse Eve, ironic ca deobicei.
Sam avea 3 lanterne, un ghiozdan cu mancare, apa si niste caiete.
-Fetelor, ce faceti?
-Ce sunt cu toate chestiile astea?
-Pai: lanterne pentru intuneric, evident; mancare si apa in caz ca ni se face foame sau sete, iar caietele pentru sceneta, replici, idei.
-Facem de acum proiectul?
-Sa ne scapam, zic eu. Eve era foarte nerabdatoare.
-Exact!
Porniseram la drum. Vremea era frumoasa. O zi normala, si linistita de primavara, ce se putea intampla?
Spre padure vorbeam despre ce o sa facem in vacanta de vara.
-Eu o sa merg in Irlanda, spuse Eve incantata. Parintii mei au cumparat un teren acolo si mergem sa-l vedem, apoi, prin tara.
-Eu cred ca o sa raman prin zona vara aceasta, vara trecuta am fost in Caraibe, iar anul asta ai mei vor sa petrecem cu totii la bunici -parintii lui Sam erau foarte bogati, tatal sau detinea un lant de restaurante populare din Anglia, iar mama sa era profesoara de engleza- Iar tu Beverly?
-Nu stiu, eu cu parintii mei nu am hotarat nimic inca. Si chiar asa, mai e o saptamana pana la vacanta de primavara, si cateva luni pana la cea de vara, mai este timp.
-Asa-i. Sam brusc tresari, iar Eve il urma.
-CE SE INTAMPLA?! Dumnezeule!
Toata padurea era inconjurata de politisti si multe alte persoane. Am fugit repede catre ei sa-i intrebam ce s-a intamplat.
-Ma..ma scuzati, ce se petrece aici?
-Copii, nu aveti ce cauta aici. Este prea periculos.
-Spuneti-ne, noi venim aici mereu.
-Asa-deci, ieri seara ati fost aici?
-Nu, nu am fost.
-Eu....da.. Sam fusese
-Cu ce motiv tinere?
-Am vrut sa-mi caut telefonul, pierdut aici. Atata tot.
-La ce ora?
-In jur de 20:00
-Si ai auzit ceva?
-M-am intalnit doar cu padurarul Jeff, care se plimba pe aici.
- Jeff a fost gasit mort, iar Luis, ajutorul sau la fel, pustilor.
-Ce?! Un fior ma trecu. Eve era socata, iar Sam avea o privire ciudata din nou.
-Au fost gasiti in dimineata asta. Nu au urme de violenta pe corp, iar acum se asteapta autopsia.
-Putem sa intram?
-Desigur, ca NU! Acum carati-va de aici. Si inca ceva...ti-ai gasit telefonul?
-Nu domnule.
-Puteti pleca, si nu mai veniti pe aici.
Din o zi frumoasa de primavara se transforma intr-o zi parca de toamna tarzie. Ceata cobora si ploua mohorat. Sam ne-a invitat la el acasa sa bem ciocolata calda.
In casa mirosea a mancare, probabil mama sa gatise.
-Mama! Le-am adus pe fete, suntem la mine in camera!
-Bine dragule, va aduc ceva?
-Ăă... Ciocolata calda, atat. Camera lui Sammy era la etaj, pe colt:
-Ce tocmai s-a intamplat! Eve vorbea privea in gol.
-A...au murit, dar cum, s-au sinucis, un criminal prin oras, poate animalele.
-Au zis ca nu aveau urme de violenta pe ei.
-Poate otrava.
-Nu cred...
-Stati! Unde i-au gasit.Eram curioasa
-Veti sa sun la politie, fetelor?
-Da! Atunci venise mama lui cu trei cani si fursecuri.
-Uitati!! Sper sa va placa....de ce aveti fetele astea, ce este?
-Nimic doamna, doar ca..
-Ce este Eve?
-Nimic nimic, mama!
-Sam, Eve vrea sa zica ceva.
-Nu e important...ăăă...voia sa te intrebe ceva despre Romeo si Julieta, atata tot.
-Este adevarat?
-Da..da este. Voiam sa va intreb, poate stiti mai multe. Eve ezita sa spuna adevarul.
-Normal ca stiu, cand eram la liceu, mergeam la cursuri de actorie, pot aduce o carte, asteptati-ma, vin imediat.
-Nu, nu, nu, nu! Am gasit, mama, multumim.
-Hmm..voi copii sunteti ciudati azi. Va las acum, pofta buna!
-Multumim! Dupa ce mama lui Sam a parasit camera am asteptat cateva secunde, in care ne-am privit
-Sam! De ce nu m-ai lasat sa-i zic?
-Eve, nu o cunosti pe mama, daca afla nu mai ies din casa. Mai ales ca nu stie ca noi mai mergem in padurea aia!
-Crede-ma Eve mama lui Sam, daca afla asta de la noi o sa ne zapaceasca, mai bine asa.
-Oh...ok.
-Zic sa ne apucam de tema cu Romeo si Julieta?
-Nu...nu am chef acum
-Nici eu..ceva clar se intamplase in padure, dar ce?
-Of...maine?
-Maine nu putem...suntem cu parintii nostrii.
-Stati...Eve parinti tai sunt la Londra, si ai tai Beve la fel.
-Spune-i tu Beverly.
-Sam, nu te supara dar maine vrem sa facem o seara a fetelor. E ok?
-In regula..poate alta data
-Ma bucur ca nu te-ai suparat.
-Cum sa ma supar pe voi..
-Acum ca mama ta a plecat, suni?
-Acum?!
-Da, de ce nu.
-Pff... Astepati.
Aveam un gol in stomac. Simteam ca era de rau ceea ce urma sa aflam.Am asteptat cateva secunde bune iar apoi:
-Alo, buna ziua! Sun in legatura cu padurarul Jeff si ajutorul sau.
-Da, buna ziua, ce legatura aveti cu cei doi?
-buni....prieteni
-Serios deci, ce vreti sa aflati?
-Cum i-ati gasit pe cei doi?
-Imi pare rau, dar nu pot impartasi asemenea date.
-Stati! Nu inchideti, va rog frumos..
-Preabine...cei doi au fost gasiti langa o goapa plina cu noroi. Atat va pot zice, la revedere!
-La...revedere...
Sam era nauc, privea in gol.
-Ce a zis?!
-Au...fost gasiti langa groapa cu noroi, in care era sa ramai tu, Eve.
-Nu, nu, nu, nu, nu. Nu se poate. Simteam iarasi ca ma sufoc. Sam se uita la mine, Eve la fel. M-au intrebat ceva, nu am mai auzit ce........