Identitate dublă

Capitolul 14

Diego.

Am fost prea dur, asta este, doar ca tine prea mult la ea pentru a o face să sufăr. Nu sunt persoană potrivita pentru ea, nu sunt romantic si dulce, nu pot petrece mult timp cu ea, la ce bun să o chinui? O plac, chiar foarte mult, dar..

- Diego, stiam că esti un idiot, dar acum te-ai întrecut chiar si pe tine. Ea are nevoie de tine asa cum esti, cu toate toanele tale si cu toată aroganta! Dacă voia un pampalau, crede-ma deja avea iubit!

- Dar...

- Fugi, Diego, cineva te asteapta! Spune Roxy si pleacă.

Chiar are dreptate! Merita sa incerc nu? Oricum suntem in pericol, cu sau fara asta, iar dacă o să o tin departe de mine nu însă schimb nimic, din contra o sa inrautatesc situatia.

Am de mers undeva.

Amara.

Baia mă mai capăt Putin, dar nu mi-a alungat tristetia. Îmi infasor prosopul în jurul meu si ies din baie,
blestemându-ma ca nu mi-am luat pijamale. Deschid usa si merg la dulap după pijamale . Mi le trag pe mine si mă duc i pat, mai bine spun vreau să mă duc, dar e ocupat de Diego!

- Nu-mi spune ca ai văzut totul!

- Asta ar schimba ceva? zice el si sfidează renumitul lui zâmbet sexi. Îl ador pe băiatul ăsta.

- De ce ai venit? Nu voiai sa scapi mai repede de mine? Sau tu sa făcut milă si ai decis să îmi mai oferi o noapte de adio!

- Nu de adio, vreau un inceput, alături de tine.

Nu cred, a înteles însfarsit ca nu schimbă nimic
respingan-duma. Zâmbetul meu spune tot. Mă apropii încet de pat si mă cuibăresc lângă el. Se simte atât de bine apropierea noastră.

- Spune-mi despre tine, mă trezesc zicând. Tias spune eu, dar tu dezamăgire stii, mai multe decât mine.

- Deja atenteze la amintirile mele? Mă vrei cu totul nu?

- Scuze, am zi o prostie, si schiteaza un zâmbet dulce.

- De ce nu, o sati povestesc. Doar ca nu o sati placa, nu am avut luxul tau.

- Nu e nevoie...Dar el deja a inceput sa povestească.

- De mic am trăit sărac. Mereu duceam foame, căci mama nu era în stare să castige bani, fiind tintuita la pat după ce a murit tata. Din cauza stresului si a muncii grele pe care o făcea pentru a ne putea întregime atât pe mine cat si pe sora mea mai mică de nici un anisor, medici spuneau ca i-au paralizat picioarele, acesta fiind că un reflex de apărare a organismului împotriva exploatării excesive a acestuia. Patru ani nenorociri am stat pe la colturile străzilor cersind bani, mâncare sau haine pentru a ne putea cel putin să-i dau surorii mele să mănânce. Mama fiind slăbită a pierdut laptele si nu mai putea să-i dea si surorii mele să mănânce, de aceia din banii pe care îi castigat cersind, măturând străzile sau chiar furând cumpărăm în fiecare zi cate un litru de lapte pentru surioara mea si o pâine pentru mine si mama. Aveam noroc mare ca macar am rămas cu un acoperise deasupra capului, cea tatei ne-a rămas nouă după moartea lui, sau mai bine după ce a fost ucis.

- Dar cum ai ajuns să intri in banda lui Ricardo?

- Mhh, zice si schiteaza unul dintre acele zâmbete cu dublu înteles. Usor. Pe la cinsprezece ani deja am devenit un pungas destul de iscusit, iar într-o zi la-m văzut pe Ricardo în cafeneaua de la periferia orarului stând la o masa si numărând încruntat o multime de bani si atunci ceva in mintea mea sa aprins si m-am gândit ,,Asta e sansa mea! De azi nu vin mai duce foame". Eram naiv, n-am ce spune. Mi-am făcut un plan destul de bun si ar fi reusit dacă nu m-ar fi văzut un client de la masa de vizavi si nu i-ar fi spus lui.

La început Ricardo era furios rău pe faptul că un copil de 15 ani la cam dat de rusine în fata prietenilor lui prin neatentia si lipsua simtului de observare pe care îl avea, dar mai apoi o licărire din privirea lui mi-a spus ca am dat de naiba. Mi-a dat frumusetea drumul camasii ponosite pe care o purtam, a asezzt-o frumusel apoi mi-a zis pe o voce înspăimântător de calma:

,, - Ai tupeu băiatule dacă ai îndrăznit să pui mâna tocmai în buzunarul meu. As putea sa te pedepsesc pentru asta, sa te dau pe mana politiei, dar o să mă fac că uit de aceasta neîntelegere dacă accepti sa lucrezi pentru noi.

- Cu cât ma vei plati?

- Asta o sa depindă doar de tine, dar în general 1000 € pe lună, iar banii acestea îi poti lua chiar acum, drept avans. "

- Fiind satul de sărăcie am acceptat fără să mă gândesc prea mult. Îmi era indiferent ce trebuie sa fac, doar ca ele să trăiască, mama si sora mea singurele persoane pentru care mai era loc în inima mea.

- Dar ce sa întâmplat cu ele?

- Au murit. Eu le-am omorât.

Iată încă un capitol! Astept pareri de la voi dragilor!

Ce credeti ca sa întâmplat atunci?
E vinovat Diego de moartea lor?
Ce ziceti de viata anterioară a lui Diego?

Pup💗