Identitate dublă

Capitolul 4

Mergem împreună pe ring și începem să ne mișcăm pe ritmul muzicii. În boxe răsună o melodie de la Nirvana <<Heart>>.Deodată simt două brațe puternice în jurul talie mele, iar muzica se schimba în în una mult mai lentă. Nu am ideie cine mă îmbrățișează, dar se simte atât de bine încât nu am puterea necesara să comentez. Incep să mă mișc, ușor frecând-ma de trupul necunoscutului misterios.

- Daca continui sa te miști așa lasciv și în continuare, cred că voi afla toate secretele tale, macar că o parte deja le știu.

O nu! Este el, nesuferitul de Diego se afla acum în spatele meu. Vreau sa ies din strânsoarea lui, dar planurile mele nu coincid cu ale lui.

- Diego, dă-mi drumul, mă așteaptă Roxy, trebuie să plec, spun și eu repede prima minciuna care îmi vine în minte, fara a mă gândi să verific mai întâi.

- Nu cred că Roxy are acum timp de tine, apoi îmi arătă cu capul spre Roxy care se legăna ușor în brațele lui Zayn, ar fi o pereche minunata. Las capul în jos, parcă rușinată de faptul că m-am dat de gol. Ce? Eu mă simt rușinată? Ce naiba de întâmpla cu mine?

Cat timp eu stau și mă cert cu mine însămi, Diego m-a cuprins din nou și am continuat să ne legam încet până la finalul melodiei.

- Cred că au sosit băuturile noastre, să mergem sa vedem cat de generos este gazda noastră astăzi, îi zic și mă îndrept spre masa noastră dintr-un colțișor mai retras. De îndată ce ajungem un ospătar de apropie de noi și ne servește pe fiecare cu câte un cocktail.

- Domnul Alex a zis sa va transmit sa va simțiți că acasa, el momentan este ocupat și nu poate să fi de alăture.

- Să-i spuneți sa nu se grăbească, îi strig ospătarul în urma ospătarul, apoi i-au paharul și vreau să beau, dar cineva mi-l ea din mână și mi-l pune pe masa. Mă întorc sa vad cine este vinovatul, dar nu apuc sa fac prea multe caci sunt trasa în brațele cuiva. Acel necunoscut era nimeni altul decât Diego. Am vrut să mă retrag și să încep a tipa la el, dar ceva din vocea lui m-a oprit.

- Stai calma, nu trebuie să bei din coktail, sunt puse droguri în ele.

- Ce? Cum adică droguri? De ce?

- Sst! Fa-te că bei, vedem ce se petrece mai departe. Ok?
Am dat din cap afirmativ, iar el s-a așezat la locul lui. Observ că nimeni nu sa atins de băutură. Straniu, cum de a aflat Diego asta? Iar ceilalți de unde știu? Și unde mama naibii umbla Elena?

- A văzut-o cineva pe Elena? întreb eu destul de calma.

- Nu. Ea a dispărut de îndată ce noi am venit aici, ne spune Dave, am văzut cum ieșea din club la brațul lui Alex.

- Care-i planul, întreabă Roxy?

-Ne facem că bem tot, ne îndreptăm spre ringul de dans. Acolo ne despărțim și dansam câteva minute că și cum nu am fi prea adecvați, apoi ieșim cate unul afară, cine știe poate scăpăm.

- Eu sunt de acord cu Amalia, zice Diego, așa și facem. Primul ies eu, apoi Amalia în continuare Zayn, Roxy, Andrew și Dave tu. Ai grija sa inspecteze totul.

- Aveți grija, strigă Roxy în urma noastră.

Am pornit toți spre ring, dar mă simțeam urmărită. Ridic privirea la balcon, iar acolo stăteau doi tipi și de holbau în direcția noastră. Mă agăț de gâtul lui Diego și îi șoptesc la ureche că suntem urmăriți. Încuviințeaza semn că a înțeles, apoi incepem un dans nebun, ce mă amețește. În scurt timp suntem în fața ușii ce ne desparte de ieșire. Diego vrea să iasă, dar îi opresc.

- Stai, ieșim odată.

- De ce ? Ți-e frica pentru mine?

- Ba nu, pentru mine, prostule!

- Nu-mi spune că doar ce ai recunoscut că ți-e frica!

- Bun moment ai găsit sa te contrazici, mișcă mai repede afară!

Diego iese cu grija din încăpere, apoi de uită atent în stânga și în dreapta - nimic. Îmi face cu mâna să ies și eu. Mă uit întâmplător în sus și văd pe cineva care îndreaptă o arma spre Diego. Îmi fac viteza și sar pe el doborând-ul​ la pământ, dar glonțul mi-a atins puțin abdomenul. Diego mă trage după mașină, scoate arma, o îndreaptă spre țintaș și trage, el căzând mort pe data. Aud în depărtare alte focuri de armă, ceia ce înseamnă că și ceilalți au fost întâmpinați. Sper sa fie toți ok.

Durerea devine din ce in ce mai arzătoare și simt că nu mai e mult și îmi pierd cunoștință. O pelicula parcă mi se pune pe ochi și nu mai văd nimic. Ultimul lucru pe care îl aud este glasul lui Roxy care mă strigă, dar deja e prea târziu...