Căsătorie aranjată

21. Iubire împărtășită

Îl priveam pe Christian şi tot nu îmi venea să cred că aseară am făcut dragoste cu el. M-am dăruit lui fără ură. Acum ştiu că îl iubesc mai mult şi nu vreau să-l pierd. Dacă credeam că mai simt ceva pentru Luis, a dispărut aseară. Ştiu cine este fericirea mea.

- Bună dimineața.

Îmi spune el zâmbind şi îl sărut.

- Bună dimineața somnorici.

Mă privește şi se ridică în fund. Îsi dă cu mâinile pe la ochi şi îi mărește. Se mai uită o dată la mine şi sare din pat.

- Parcă ai văzut bombe. Ce ai pățit?
- Totul e real? Adică noi chiar am făcut dragoste?
- Eşti mai surprins decât mine.
- Dar cum? Ai spus că la momentul ideal când îl vei uita pe Luis, îmi vei demonstra că mă iubești doar pe mine.
- Asta am făcut.

Îmi înfăşor cearşaful în jurul meu şi mă ridic din pat. Mă duc la el şi îl privesc în ochi. Era foarte surprins.

- Nu a fost un vis. Totul este real. Noi doi am făcut dragoste. Suntem împreună. Te iubesc Christian.

Îl sărut şi îmi corespunde imediat. Adâncim sărutul şi mă desprind când am nevoie de aer.

- Eşti reală.
- Iar tu eşti dezbrăcat.

Încep să râd şi îl văd cum îşi mută privirea spre podea. Îi zâmbesc şi mă duc la baie. Las cearşaful să cadă pe podea şi intru în cabina de duș. Dau drumul la apă şi o las să cadă pe trupul meu. După câteva minute aud cum uşa se deschide şi îl văd pe Christian venind spre mine. Intră în cabină şi spune:

- Eu tot cred că eşti un vis.
- Atunci îți voi demonstra că nu este.

Îl apuc de mână şi îl lipesc de mine. Încep să îl sărut şi îl împing spre peretele cabinei.

...

Ieșim de la baie şi mă duc la oglindă. Îl văd pe Christian căutând ceva prin sertare dar nu îi dau importanță. Îl văd venind spre mine cu cutia şi mă întorc.

- Ce este ăsta?
- E noul tău telefon. Vroiam să ți-l dau cadou de ziua ta. Poftim. Sper să-ți placă. E ultimul model.
- Chiar aveam nevoie de unul. Nu mai ai îndoieli?
- Nu. De fapt, am avut până mai devreme. Înainte să mă tragi în cabină.
- Sper să nu mai ai de acum înainte.
- Nu vor mai fi.
- Voiam să-ți mai spun ceva.
- Orice. Te ascult.
- E ceva ce nu ți-am spus. Aveai tot dreptul să aflii, dar de teamă nu am făcut-o.
- Ți-e frică de mine?
- De ce ai fi în stare să faci.
- Atunci este grav. Spune ce este.
- Acum câteva zile mi-ai spus că sunt schimbată.
- Aşa este. Încă susțin ce am spus atunci.
- Eu nu m-am schimbat. Ceva în mine s-a schimbat. Tu ai făcut posibil acest lucru.
- Nu înțeleg.
- Christian, eu sunt...

Un zgomot se aude şi nu termin de spus fraza. Ştiam că suntem singuri în casă, dar se pare că nu este aşa.

- Ce-a fost asta?
- Shhh.
- Sunt hoți?
- Shhh.

Îmi spune şi se duce la unul din sertare. Scoate un pistol şi se ascunde după uşă. Îmi face semn şi mă duc lângă el. Uşa se deschide şi Christian îl loveşte la ceafă cu pistolul pe cel care intră.

- Willy?
- Ah... Tu eşti nebun?
- Ne-ai speriat. Am crezut că este un hoț.
- Păi nu este.
- Hai să te ajut. Aimee adu-mi şi mie cutia de prim ajutor. Este în salon.
- Imediat.

Mă duc după trusă şi văd cum totul se învârte cu mine. Iau cutia şi văd negru în fața ochilor. Fac contact cu podeaua şi închid ochii.

* Christian

O trimit pe Aimee după trusă şi după câteva secunde aud un zgomot puternic. Ies în grabă din cameră şi o găsesc pe Aimee căzută pe podea. Era palidă şi nu-şi revenea. Willy vine lângă mine şi mă ajută să o trezesc. Văd că nu-şi revine şi mă duc repede în cameră lăsându-l pe Willy cu ea. Iau o cămaşă pe mine şi câteva haine pentru Aimee într-o geantă pe care o pun pe umăr. Mă întorc şi o iau în brațe. Ieșim din casă şi urcăm în mașină. Ajungem la spital unde deja am anunțat că venim. Aimee este luată de către asistente pe targă şi eu rămân cu Willy în sala de aşteptare.

Minutele treceau aşa de greu şi gândul mă ducea la Aimee, la momentele petrecute aseară. Dacă ea moare, eu nu mai exist. Este tot ce am mai scump pe lume.

- Nu o lua de lângă mine, Doamne. Nu acum când mă iubește.

Doctorul vine şi mă duc la el.

- Domnule doctor....
- Sunteți rude cu doamna Aimee Walker?
- Sunt soțul ei. Cum se simte?
- Starea sa este stabilă. Nu trebuie să vă faceți griji.
- Atunci de ce a leșinat?
- Cum, nu ştiți?
- Ce trebuie să ştiu?
- Soția dumneavoastră este însărcinată.
- Poftim?
- Este însărcinată în două luni jumătate. Felicitări domnule Walker.

Încep să zâmbesc şi nu-mi vine să cred. Asta a vrut să-mi spună dimineață şi nu a apucat. Aimee este însărcinată. Voi fi tată.

- Pot s-o văd?
- Desigur. Rugați una din asistente să vă ducă la salonul doamnei. Eu trebuie să mă ocup de alți pacienți. Mă scuzați.

Doctorul pleacă şi rămân cu Willy. Vine lângă mine şi mă îmbrățișează.

- Felicitări omule. Visul ți s-a îndeplinit. Vei fi tată şi mama copilului tău este femeia pe care o iubești.
- Poți te rog să suni la fermă şi să o anunți pe Martha că nu venim. Spune-i că vom mai sta 2-3 zile.
- Bine. Acum du-te. Sigur te așteaptă.

Rog una din asistente să mă ducă la salonul lui Aimee. Ajung la uşă şi o deschid. Asistenta pleacă şi rămân doar eu cu Aimee. O privesc şi imediat mă duc lângă ea. O iau în brațe şi o sărut ușor.