Ce secret intunecat ascund baietii de la shot ?

Look into my heart and you'll find you....

Intr-un final mi-am luat inima in dinti si
i-am trimis alt mesaj lui Urs.
"-Te rog raspunde-mi! Vreau sa stiu de ce
ne-am spus adio, vreau sa clarificam lucrurile. Te iubesc , de ce nu intelegi lucrul asta? "
-Eu nu te iubesc, nu te-am iubit niciodata. Termina cu dramele astea si treci peste!
-Cum poti sa spui asemenea lucruri? Cum? Sunt un nimic pentru tine , asta am fost tot timpul asta? Jur ca nu te inteleg.
-Te comporti ca un copil, esti un copil. Nu stiu de ce am crezut ca va merge .Tu nu vezi ca parintii tai nu ne vor, acum au aflat si de vampiri, e mai bine pentru tine daca stai departe de mine.
-Candva copilului asta ii spuneai ca o iubesti enorm si ca nu o vei rani niciodata.Fizic nu mai ranit , dar inima mea nu mai e de mult timp acolo unde trebuie.Si unde sunt cuvintele promise ? Ca nimeni niciodata nu o sa ne desparta....
-Uita de mine , uita de noi!
-Langa tine am avut totul, nu o sa te uit niciodata baiatul meu , ai fost si vei ramane in inima mea.Ai griga de tine!
Am ramas cu un seen. De ce am incredere in oameni, mi-am jurat ca nu o sa mai fac asta , dar niciodata nu ma ascult. Cum pot sa il uit . A fost si e ca un drog pentru mine . Ceva nu e in regula cu el, trebuie sa aflu ce se intampla. Il cunosc mai bine de atat. Si stiu ca nu mi-ar face niciodata asta. Am mai trecut o data prin momente de genul , dar a facut-o ca sa ma apere . Acum ce motiv mai are?

Urs PoV
-Ma doare inima cand ii citesc mesajele, mi-o imaginez standu-mi in fata si spunandu-mi toate lucrurile astea. Cu privirea ei de copilas care nu acepta o infrangere. Mi-e dor de zambetul ei , de zilele in care se enerva pe mine , dar ii trecea si ii simteam buzele calde si moi...Nu pot sa ii zic ce se intampla , abia s-a linistit dupa toata drama cu parintii ei . Sper ca baietii au grija de fata mea.

***
Nu dormeam noaptea, nu mai mancam , incepusem sa intru in depresii grave .Ma lasat balta chiar in momentele in care aveam nevoie de el . Sunt singura din clasa care nu a luat bacul ... cum mai era sa dau ochii cu profesorii ma simteam groznic , dar chiar nu aveam ce face.
Astazi se face un an jumate de cand ne-am cunoscut si 1 de cand suntem impreuna.
Miercuri, 14:37 mi s-a facut extrem de rau dupa ce am plans toata noapte . Fetele s-au speriat si au chemat salvarea . In drum spre spital am intrat in coma profunda. Nu stiu ce ma mai tine in viata. Poate faptul ca undeva in lumea asta baiatul meu a uitat de mine si nu ma mai vrea. Trebuia sa lupt pentru ce era al nostru. Ne era destinat sa fim impreuna, simteam asta, o stiam.
Ma luptam cu moartea ... chiar voiam sa termin cu toate asta , sa uit definitiv , dar gandurile nu ma lasau . Auzeam tot in jurul meu , dar nu puteam sa le raspund sau sa le dau vrun semn. Elena a inceput sa planga la fel si ceilalti , ei chiar tineau la mine , apreciam asta , dar gandul meu era la o singura persoana....
 
Ce credeti ca se va intampla in continuare? Care e adevaratul motiv pentru care Urs si Bianca s-au despartit? Oare parintii sunt mult mai mult decat niste simplii oameni? Asteptam parerile voastre. Speram ca va placut pana acum.💋

(Am scris acest capitol cu Elena Mira)