Descendentul lui dracula

Capitolul 13

Un zâmbet mare mi-a apărut pe fata când am auzit "Da, să trăiți!" De la toți soldați mei ce au început să se antreneze.
Vor război, le dau eu război, nu am de gând să renunț la marea mă iubire, sunt dispus să mor pentru ea.
Îmi chem vrăjitoarele castelului și le întreb dacă sunt de partea mea, iar ele mi-au făgăduit ca da.Le-am spus planul pe care îl am în minte când o văd pe Jun cu Ezra în brațe cum se uită nedumerită la mine.
-Ce se întâmplă aici?Mă întreabă ea destul de panicată căci nu era încă înștiințată în legătură cu situația în care ne aflăm.
-Hai sa mergem în camera noastră, ii spun eu si o iau de mână și urcăm.
-Esti conștientă că ești cea mai importantă ființă pentru mine.
Ea spune da cu o simplă afirmare a capului.
-Atunci cred că este de anticipat ca as porni si un război mondial pentru tine.
Rămâne puțin blocată.
-Asta am si facut.Spun eu cu un zâmbet tâmp pe față.
-Nu vreau să moară ființe pentru mine.
-Nu o să moară nimeni, am deja un plan în minte, dar vrăjitoarele palatului, au nevoie din puterile tale, ești de acord să le împrumuti?
-Daca ar fi după mine i le-as da pe toată lor.
Chicotesc si o sărut tandru pe frunte.
-Eu mă duc să mă antrenez alături de băieți, tu stai cu micuțul Ezra.Spun eu si o sărut, iar după îl pup si pe micutul Ezra pe frunte.
Jun își afișează zâmbetul său de milioane si rămâne în camera noastră și îl hrănește pe Ezra în timp ce eu eram dispus să îmi dau viața pentru ei.Sunt familia mea, ii iubesc necondiționat si vreau sa ii vad fericiți!