Descendentul lui dracula

Capitolul 6

Casius
Planul avea să ne scape de Lucifer pentru o perioadă de timp în care să îl creștem pe Ezra în pace si armonie.Nu avea de gand sa il las sa aibă parte de o copilărie ca a mea, în care toți îți spuneau domnule, iar tu aveai doar 7 ani.Să stea închis într-un castel fără să trăiască cu adevărat, fără să vadă frumusețile acestei lumi și fără iubirea din partea părinților.Il țineam în brațe și în legănam in timp ce acesta mă urmărea cu niște ochii mari de un albastru intens ce mă făcea să mă gândesc la mama sa.Nu vroia de nici un chip să doarmă așa că m-am gândit să iesim împreună si să ne plimbăm prin curtea castelului.Toți se minunau de copilul meu ce era creat cu o muritoare.Nimeni nu mai auziseră de așa ceva, un hibrid.Avea să mănânce legume și carne sau să bea sange?Sau putea să le facă pe ambele.Toți îl vedeau ca pe o minune.Eu îl vedeam un îngeraș și țin la el ca la ochii din cap.Chicoteste ușor când îl ating pe frunte și se lasă învăluit de somn din pricina legământului meu.
Îl duc în cameră și dau să o caut pe Jun, dar nu o găsesc.Nu era urmă de ea în castel și nici in sala de antrenamente.Ies iar în curtea castelului și rămân stană de piatră când văd fumul ce ieșea din pădure.
Alerg spre pădure de parcă aș alerga de moarte în timp ce eu alergam spre ea. În minte mi se derulau gânduri negre și încercam să le alung, dar în zadar..
Alerg printre copacii înalți, iar în timp ce înaintam, fumul devenea tot mai dens.
O găsesc în genunchi rostind niste încântați într-o limba ciudată.Era înconjurată de foc ce se împrăștia cat vedeai cu ochii.Aproape ajunsese si la mine, dar asta nu ma făcea să mă întorc din drum.
Ii strig numele disperat în speranța că o să îi atrag atenția, dar aceasta continuă fără să pară afectată.
Intru prin foc si ajung la ea strângând-o în brațe și soptindu-i la ureche că o iubesc.
Spun eu toate acestea privindu-l pe Lazarus cum mă urmărea atent.
-Și?Spune el agitat si cu o voce tremurândă.
-Si s-a oprit si e în starea aceasta de atunci.Spun eu si ii mângâiam mâna în timp ce ea era întinsă în pat inconștienta.
Imagina din fața mea era înfiorătoare și mă făcea să intru intr-o stare de melancolie.Pielea ei era albă și transpirată si parea că este moartă.Dar era în viața, era in viața pentru mine si pentru Ezra, o simțeam că luptă cu moartea.
Lazarius se ridică și își freacă chelia cu palma nervos.
Eu eram total compleșit de tristețe și nu mai aveam chef de nimic.Tot ce așteptăm era să se trezească și sa îmi spună că mă uit ca un dobitoc la ea, iar eu să îi răspund că si un dobitoc știe să admire frumusețea.Lacrimile mi se strâng in coltul ochilor si le las sa cada la vale prelungindu-se usor pe obraji mei.
-O sa vorbesc cu niste vrăjitoare sa vina sa o examineze si să ne spună când se va trezi sau cum să facem să rezolvăm asta.
-Bine.
Ma uit la ea si aștept, aveam sa o astept toată viața, doar sa se întoarcă la mine!