Ce s-ar întâmpla dacă dintr-o dată Isabella, tipica fată snob si nesuferită din Miami care trăiește doar cu tatăl ei deoarece părinții ei sunt divorțați, s-ar găsi nevoită să se mute împotriva voinței sale alături de mama si fratele ei mai mare pe c...
Zilele treceau, iar relația dintre mine și Arian continua într-un mod minunat. Nu lipseau micile certuri, în marea majoritate erau din motive nesemnificative, dar pe zi ce trecea, iubirea mea pentru acel băiat creștea tot mai mult. -Isabella Brown, ridică-te. Trebuie să mergem la oră- a urlat Thomas, iar eu am tresărit deschizând ochii și punându-mă în șezut. -Thommy, astăzi nu mă simt prea bine. Nu vin la oră- am mormăit slab strângându-mi picioarele la piept, iar la auzul acelor cuvinte, prietenul meu a fugit spre mine. -Scuze, dacă știam nu te-aș fi trezit- a spus așezându-se lângă mine, vizibil agitat. -Thommy, nu e vina ta... Acum fugi, altfel ajungi târziu- am răspuns chicotind, iar el a zâmbit îmbrățișându-mă. -Dacă ai nevoie de ceva, să mă chemi. Eu îl anunț pe Arian așa trece să-ți țină de urât- a spus Thomas, iar înainte ca eu să pot replica, el era deja afară de pe ușă. Am răbufnit ridicându-mă și mergând în baie. M-am dezbrăcat făcând un duș rapid, iar când am terminat, am ieșit și m-am șters. M-am îmbrăcat cu un hanorac gri care ajungea până la jumătatea coapsei și o pereche de șosete care ajungeau puțin de-asupra de genunghi.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Mi-am legat părul într-un coc plus minus ordonat și am aranjat repede camera ca apoi să mă arunc pe pat strângând o perină în brațe. Astăzi ar fi trebuit să-mi petrec ziua cu tatăl meu, să mă trezesc și să fug în camera lui pentru a-i ura la mulți ani cca apoi să ies și să-l ditrag de la problemele vieții, dar anul acesta nu era posibil s-o fac pentru că el nu mai era. O lacrimă caldă mi-a alunecat pe obraz și am șters-o repede. Am auzit bătând la ușă și am răbufnit, hotărând să nu merg să deschid. -Isabella, știu că ești înăuntru. Deschide- a spus o voce pe care o cunoșteam foarte bine, iar la auzul acela m-am ridicat mergând să deschid ușa. Cum am deschis, brațele lui Arian m-au înfășurat, iar eu am răspuns la îmbrățișare începând să plâng. -Iubire, te rog, nu plânge. El nu ar vrea să te vadă așa- a șoptit el ștergându-mi lacrimile cu degetul și lăsându-mi un sărut dulce pe buze. Am încuvințat ca apoi să-mi sprijin capul pe pieptul său și am închis ochii la auzul bătăilor inimii sale. -Haide, pregătește-te... Astăzi te duc într-un loc- a șoptit Arian. -Nu vreau să ies- am replicat răbufnind în timp ce mă desprindeam și mă aruncam pe pat. -Ba tu astăzi o să ieși, așa că ridică-ți curul minunat și pregătește-te. Eu te aștept în curte- a spus Arian apropiindu-se și dându-mi un ultim sărut pe buze ca apoi să iasă repede din cameră. Am răbufnit ridicându-mă din pat și mergând spre dulap. Am luat niște blugi negri rupți și un hanorac gri, îmbrăcându-i, și m-am încălțat cu o pereche de Superstar negre. M-am machiat repede și, după ce mi-am luat geanta, am ieșit din cameră fără chef. Am mers până în cuete unde Arian mă aștepta sprijinit de mașina sa privindu-se în jur, iar când m-a văzut a zâmbit făcându-mi semn să-l ajung și așa am făcut. -Ești superbă- mi-a șoptit mângâindu-mi încet obrajii ca apoi să treacă la buze în timp ce ochii noștri erau pierduți unii în ceilalți, într-un mod imposibil de desprins. Am zâmbit punându-mi mâinile pe pieptul său lăsându-i un sărut dulce pe care l-am intensificat începând să mă joc cu limba sa, iar el cu a mea. -Te iubesc- am șoptit când m-am desprins. -Și eu te iubesc- a răspuns el strângându-mă tare la pieptul său în timp ce eu învăluiam figura sa plină de mușchi cu brațele mele. -Acum să mergem... O să vezi că o să te distrezi- a spus el, iar eu am oftat încuvințând, în timp ce mă forțam să zâmbesc slab.
***
-Ce facem într-un bar?- am întrebat încruntându-mă confuză în timp ce închideam ușa mașinii în spatele meu. -Micul dejun- a răspuns pur și simplu Arian zâmbind ușor și făcând înconjurul mașinii și luându-mă de mână, ca apoi să intrăm. Am oftat încuvințând și am mers să ne așezăm la o masă departe de celelalte. -De ce m-ai adus să luăm micul dejun afară?- am întrebat rupând liniștea care se crease între noi. -Acum nu mai pot să-mi duc iubita să ia micul dejun afară?- a replicat el chicotind, iar eu am zâmbit amuzată. -Ce comandați?- a întrebat o doamnă zâmbind, cu un carnețel în mână. -Pentru mine un cappuccino și un corn cu cremă- am spus răspunzând la zâmbet ca apoi să-mi duc atenția la unghiile mele, începând să mă joc cu ele până când telefonul meu a început să sune. L-am luat repede și am respins fără să mă uit cine era, ca apoi să sting telefonul. -Nu răspunzi?- a întrebat Arian. -Nu- am răspuns pur și simplu punând telefonul la locul lui. Când mi-a venit comanda am luat în mână cana cu cappuccino și am început să-l sorbesc ca apoi să trec la corn. Pentru toată durata micului dejun nici eu nici Arian nu scosesem niciun cuvânt și mă sințeam jenant sub privirea sa atentă care studia fiecare mișcare de-a mea. -Mergem?- a întrebat Arian când amândoi am terminat micul dejun. -Desigur. Trec să plătesc și te ajung în mașină- am răspuns ridicându-mă. -Nici nu se pune problema. Plătesc eu- a replicat el apucându-mă de mână ca să mă blocheze. -Asta rămâne de văzut- am replicat eliberându-mă și fugind spre casă chicotind, urmată de Arian, ignorând privirile clienților. M-am grăbit să scot banii din portofel și i-am întins unui băiat, dar în același moment a ajuns Arian care m-am împins ușor luându-mi locul. -Să nu îndrăznești să iei banii ăia sau te îngrop instantaneu. Ia rahatul ăsta de bancnotă și nu încerca să refuzi pentru că fac înconjurul pultului ăsta nenorocit și îți rup capul- am mârâit amenințătoare spre băiat, care a ridicat mâinile în semn de inocență chicotind și a luat bancnota mea. -Așa nu-i corect- s-a plâns Arian răbufnind iritat în timp ce punea banii în buzunar și iesea din bar. Am luat bonul și restul și l-am urmat zâmbind ajungându-l în mașină. -Ți-am spus că plătesc eu- am exclamat zâmbind amuzată în timp ce Arian chicotea învârtind cheia în contact și pornind. -Bine... Ai câștigat- a recunoscut el, iar eu mi-am ridicat brațele în aer în semn de victorie în timp ce zâmbeam amuzată. -Ești mai frumoasă când zâmbești- a spus Arian. -Mersi- am murmurat continuând să zâmbesc în timp ce începeam să mă joc cu unghiile mele.
