Capitolul 12 - Scrisoarea 9

86 9 1
                                    

"Il iubesc, dar nu vede...

Crede-ma, chiar nu stiu ce sa fac. Nu stiu in ce directie s-o iau... Tara asta iti da doar doua optiuni : pleci si te salvezi; ramai si incerci sa salvezi ceea ce a ramas aici. De astazi nu mai sper, nu mai astept, nu mai lupt. De astazi ce-o fi, o fi...

Stiu cat de nasol e sa nu ai pe cineva cui sa-i spui ce simti, tocmai de asta iubesc sa fiu aproape de oameni si sa ii ajut, fara sa judec.
Buzele imi zambesc, sufletul imi plange... Ochii imi sclipesc, dar inima mi se ineaca in durere si regret... Nu ati judecat, acum, suflet, inima, aveti de indurat. Si, te doare acum ca ai avut incredere, in toate persoanele care nu trebuia. Ai avut tot sprijinul pe ele. Ai crezut ca vor fi acolo la patru dimineata sa te asculte atunci cand ai nevoie. Credeai ca o sa aiba grija de tine, ca acel "Poti conta pe mine", defapt nu a insemnat nimic pentru ei. Ca persoanele cu care ai stat timp de cativa ani s-au dus in mai putin de o secunda, si ca tot ce ai construit cu ei a disparut. Parca a fost scris pe o tabla si apoi sters cu buretele. Atat de usor, dar atat de greu de uitat. Imi spuneau sa le multumesc, cui sa ii multumesc ? Nu am cui sa ii multumesc ! Le multumesc pentru fiecare lovitura data ? In cazul asta, le multumesc pentru ca "m-au ascultat", le multumesc pentru ca mereu stateam in "gasca" lor si ma simteam data laoparte. Le multumesc pentru toate datiile cand m-au facut sa cred ca moartea imi e sora. Le multumesc pentru "Nu o sa ajungi acolo", "nu o sa reusesti". Le multumesc ca mi-au luat sufletul si l-au calcat in picioare. Aici doar asta au stiut sa faca. Le-am dat mereu sufletul meu, inima mea le-am pus-o pe mana, m-am descarcat, dar acum regret ca am facut-o, acum regret ca am spus tot in fata unor oameni de nimic, caci altfel nu ii pot numi. E simplu sa zici ca nu iti pasa, nu ? Uite as zic si eu, dar mi-a pasat, pana intr-un moment... Le multumec, ca mi-au mai dat un motiv, multumesc ca, dinou, mi-au adus aminte de depresie. Le multumesc pentru toate cicatricile pe care mi le-au facut. Le multumesc pentru tot efortul depus din a ma distruge. Sper ca sunt fericiti, dar au ranit un suflet. Niciodata nu imi aduc amintesc sa ii fi injurat atunci cand mi-au cerut ajutorul. Sper sa se distreze, ti-am zis, cu mine sau fara mine e la fel...

Am nevoie de tine, Jaydan !
Am nevoie de tine, cand ma trezesc.
Am nevoie de tine, sa pot sa visez.
Am nevoie de tine, sa ma asculti.
Am nevoie de tine, sa nu ma uiti...

Vreau sa imi spui tot ce simti ca n-ai avut curaj sa spui cuiva. Daca ai sa ma lasi, am sa inchid usa dupa mine, si odata cu ea, si lumea, sa simtim ca suntem doar noi doi.

Imi e greu sa ma rup de tine pentru ca mereu cand e vorba de ce iubesc, nu oboseam niciodata sa lupt si pe tine te iubesc. Au fost nopti intregi cand incercam sa-mi bag in cap faptul ca trebuia sa renunt si asteptam doar sa ma satur, sa ma satur sa lupt pentru o persoana careia nu-i pasa.

Am ajuns sa iubesc atat de mult incat ma urasc pentru asta. Asa ma distrug...

Sunt barbati carora le pasa. Sunt barbati care demonstreaza. Sunt barbati care au raspunsuri fara sa fie intrebati. Sunt barbati care ucid cu expresii. Sunt barbati care pur si simplu sunt... Tu cum esti, Jaydan ? Cum sunt eu ? Acel gen de fata care ar da orice numai sa iasa in fiecare zi din cara pentru ca e satula de reprosurile familiei. Acel gen de fata care rade non-stop din orice. Acea fata care plange din orice. Acea fata care e coplilaroasa, dar peste zece minute o fata matura si cu capul pe umeri. Acel gen de fata care incearca sa ajute pe toata lumea, insa cand vine randul ei sa fie ajutata, este lasata in spate sa se descurce singura. Acea fata careia i se face "pielea de gaina" la un gest dragut din partea oricui. Acel gen de fata care se bucura si pentru cel mai banal compliment primit. Acea fata... Care sunt eu.

Stii sentimentul ala cand orice ai face oamenii iti spun ca e gresit, dar nu e vina ta, fiindca tu nu esti ca ei si nu intelegi ?
Momentele alea cand faci ce simti si esti si tu insuti, ca apoi sa vezi in ochii lor ca tu defapt esti doar un copil prost ? Am sentimentul asta de saptamani, si marturisesc ca de fiecare daca se rupe ceva in mine. Nu sunt buna, sunt stricata. Sunt singura, traiesc acelasi chin zilnic, iar sufletul meu e negru de tristete.

Fii fericit, Jaydan ! Nu lasa tristetea sa-ti strice ziua. Gandeste-te ca un fluture traieste o singura zi. Asa ca daca tu ai trai cat un fluture, ce ai face ? Ai fi tot timpul trist sau te-ai bucura de fiecare minut ? Ai nevoie doar de o clipa pentru a fii fericit, asa ca traieste acea clipa de fiecare data ca si cum ar fi ultima. Bucura-te de viata pentru ca nu se stie cand intr-o noapte te vei pune in pat sa dormi, iar a doua zi nu te vei mai trezi deloc...

Glowing In The DarkWhere stories live. Discover now