Life is a disease...Love is the cure!

Nici eu nu mi-o cred

LA SCOALA...

-Hei, Allison, vii putin? spune Collin, ultimul tip pe care l-am placut.

Inainte de toate sa va fac o scurta prezentare a lui Collin: este genul de tip caruia nu-i pasa de sentimentele celorlalti si ii place sa isi bata joc de oricine. Sigur, de obicei radem la glumele lui, dar cateodata sare calul. Are un succes de invidiat la fete, majoritatea fiind moarte dupa aspectul lui fizic: ochi verzi, par castaniu si e foaarte inalt. Imaginati-va tipul ideal si o sa il vedeti pe el. Acum revenind la subiect:

"-Ok, vin dar s-a inamplat ceva?"

"-Nu, vreau doar sa-ti spun ceva."

Ajung in dreptul lui si se uita la mine cu o fata nevinovata, ca a unui catelus plouat! Ochii lui imi inspirau...ei bine, nici eu nu stiu sigur ce imi inspirau dar cu siguranta un sentiment de tandrete. Isi inconjoara bratele in jurul meu si ma saruta...nu stiam daca e potrivit, daca e bine ce fac, de fapt nici nu stiam ce fac, dar m-am lasat purtata de acea senzatie. A durat cateva minute apoi aud glasul unei femei si cineva ma smuceste din bratele lui! Nuuuu!!! De cee? Cuvantul "trezirea" ma readuce la realitate si imi dau seama ca totul a fost DOAR UN VIS!!!

Dadaca mea! O s-o urasc toata viata pentru asta! Nu era o realitate ci doar un vis, nu era Lucas, ci Collin, insa sentimentul era cel care conta! Si s-a dus...cand putea sa continui sa visez... Era tarziu... Era ora 11. La 11:35 trebuia sa ma intalnesc cu Lucas si eu nici macar nu mancasem de dimineata!

Ma spal, ma imbrac, ma aranjez, ceea ce nu-mi sta in obicei(asa trecand 25 de minute) iar faptul ca nu o sa mananc micul dejun a trebuit sa il explic lui Nany(dadaca) timp de 10 minute! Asa s-a facut 11:35. Lucas era deja acolo, bineinteles.

"-Ma astepti demult?"

"-Nu, de abia am ajuns. Apropo, tu la ce apartament stai, ca data viitoare sa vin acolo sa te astept."

-"99, tu?"

"-75. Hai sa mergem."

LA SCOALA( de data asta m-am ciupit pentru a fi sigura ca nu visez din nou)

Rebecca m-a luat in primire si mi-a spus:

"-Mai bine ai avea grija cu Lucas, are multe pretendente care asteapta si tu ti-ai putea face multe dusmance!"

"-Eu si Lucas suntem doar prieteni!"

"-Allison, nici tu nu crezi asta!"

Adevarat, nici eu nu credeam ceea ce am spus dar trebuia sa raman pe pozitii si sa neg, indiferent daca ma credea sau nu! Nu vroiam sa sufar iar, mai rau, din cauza unei noi deceptii, din cauza unor noi iluzii...