Capitolul 25 - 700 si 699 iar?!

34.2K 1.2K 22
                                    

Doamne fereste, ce idioata pot sa fiu? Sincer. Toate merg bine si frumoase intre mine si Harry iar eu stric totul cotrobaind prin camera lui? Stiu ca am facaut ceva gresit dar nu mi-a placut cum a reactionat. Nu imi place cand tipa la mine nervos.

Imi sterg lacrimile, dar degeaba pentru ca altele apar in timp ce intru pe usa din fata in casa.

Desenele alea erau asa de, frumoase. De ce nu vrea sa le arate? De ce nu mi le-a arata? Am crezut ca ne cunoastem si ca imi spune lucruri desrpe el. Acum devine si mai confuz pentru ca Harry are un talent minunat, mai mare ca al meu si totusi nu vrea sa deseneze la ore. Uneori nu il inteleg. 

Portretul cu mine pe foaia alba, desenata de Harry imi apare in minte. Nu stiam ca ma desenat, am crezut ca nu mai eu am facut asta, la naiba nu stiam ca Harry poate sa deseneze in halul asta.

Putea sa nu tipe la mine. Nici macar nu ma lasat sa ii explic de ce am dat peste schitele si desenele alea. Niciodata nu ma lasa sa explic. Doar se enerveaza si urasc cand face asa. Urasc cand se supara pe mine. Da, recunosc ca am gresit acum dar el a facut mai rele.

Imi dau ochii pe spate, incercand sa opresc lacrimile sa mai curga. Imi scot telefonul din buzunarul de la spate si ma asez, schiopatand, pe canapea. Sa incerc sa o sunt pe Eleanor, macar ei sa ii mearga bine. 

Duc telefonul si la ureche si imi dau cu maneca de la bluza peste ochi. Cred ca machiajul imi era ruinat.

-Alo? aud vocea lui Eleanor la capatul firului.

-Hey, zic si incerc sa imi reglez vocea din cauza plansului. C-ce faci?

-Bine, tu?

Nu puteam sa imi dau seama din tonul vocii ei daca era fericita, daca a plans sau daca era trista.

-Bine, o mint. Unde esti? Nu te-am vazut aproape toata ziua.

Eleanor nu raspunde cam jumatate de minut dupa care zice:

-Sun cu Louis is oh doamne, iti explic cand ajung acasa, ok? zice iar tonul ei a deventi brusc entuziasmat.

-Ok, zic si zabesc. 

Inchide telefonul inainte sa apuc sa ii spun pa. Bun, macar ei sa ii mearga bine. De ce mereu cuiva trebuie sa ii mearga bine si alt cuvia sa ii mearga rau? Nu e drept. Nu pot fi toate egale pentru un moment? 

 Oftez si merg in camera mea. Vreu un dus fierbinte. 

Imi dau jos bandajul de la genunchi si intru usor in cabina de dus. Pornesc apa fierbinte si ea imi aduce aminte de dusul pe care l-am avut cu Harry. Oftez si imi dau ochii peste cap. Imi continui clatitul si tremur de frig cand ies din dus.

Ma usuc cat de rapid pot si merg in pat, luand telefonul cu mine.

Nici un mesaj de la Harry sau apel pierdut.

-La naiba!

Zic si imi duc mainile la fata. Calmeaza-te Jennifer. Harry este nervos si cand ii va trece te va suna pentru ca lui ii pasa de tine. Corect? 

Corect.

...

Imi deschid ochii si fata mea este toata afundata in perna. Imi ridic capul pentru putin aer si il pun la loc. Ma intind dupa telefonul de pe noptierta, inca cu (,) capul in perna. Ma uit la ceas si imi ridic capul cand vad ca ceasul arat ora 4. Oh, iar am adormit. 

Ma ridic in fund si imi verific telefonul iar. Nici un mesaj sau apel pierdut de la Harry. Doamne, cat ii trebuie sa se calmeze?

Ma ridic in picioar si imi fac lumina cu iPhonul pana la intrerupatorul becului. Ma dor ochii cand lumina se imprastie in camera si ii acopar cu mainile.

TimeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum