Capitolul 33 - O mică atenţie

550 26 1
                                    

Capitolul 33 - O mică atenţie

Isabella POV.

Am ales un buchet mare, pompos, cu trei trandafiri roşii, proaspeţi înfloriţi.

Rotesc tulpina uşor de la stânga la dreapta între degetele subţiri şi încerc să evit ţepii ascuţiţi.

Asistentele care îmi îngrijesc tatăl au fost foarte atente de-a lungul şederii lui şi m-am gândit că o mică atenţie ar fi bine venită. Aş fi putut să cumpăr ciocolată şi să ofer la tot spitalul, însă ştiu o asistentă care a fost permanent lângă tata. L-a susţinut moral, i-a îndeplinit fiecare dorinţă, mereu s-a asigurat ca salonul să fie aerisit şi toate cele necesare.

Arunc un ochi spre vaza de un albastru marin, care luceşte în lumina soarelui puternic, iar apoi întorc capul spre oglindă. Observ privirea uşor obosită, ochii injectaţi, buzele crăpate şi cearcănele mari, deasupra pomeţilor mari. Nesomnul de săptămânile trecute îşi spune cuvântul...

Dar ce aş putea face?

Gândul că toate acţiunile mele sunt subordonate de inima, şi nu de creier, mă frământă.

Inima mea este slabă, şi cedează de fiecare dată în faţa linguşelilor lui Zac.

Şi acum tremur atunci când mă gândesc cum m-a sărutat prima oară, cum ne-am tachinat, cum ne-am dezbrăcat, cum ne-am atins, cum am gemut amândoi la unison...

Închid ochii curprinsă de o stare plină de excitare şi îmi mângâi gâtul până în dreptul ganglionilor, lăsând un sunet nearticulat să îmi scape.

Îmi lipseşte atât de mult Zac...atât de mult încât sunt în stare să-i recunosc acest lucru...

Încep să îmi trec degetele reci prin părul roşu închis, adânc şi îmi zgârii pielea capului, amintindu-mi de degetele groase, perspicace şi fierbinţi ale lui Zac, care mă făceau să tremur din toate colţurile trupului nestăpânit. Pură atracţie fizică, dorinţă care ia naştere din interiorul sufletului şi se scurge în întregul corpul într-o fracţiune de secundă, fiind capabilă să îmi desfac picioarele în orice moment pentru acest bărbat.

Dar nu, de aceea aleg să îmi ascult creierul şi să renunţ la sfaturile inimii topite la vederea lui Zac. Adevărat, nu neg atracţia puternică dintre noi, contopirea fizică perfectă, plăcerea infintă atunci când acesta este înăuntrul meu, însă sunt conştientă de faptul că se dă o luptă interioară crâncenă în sufletul lui. Niciodată nu a iubit, niciodată nu a făcut dragoste cu o femeie, niciodată nu s-a implicat mai mult decât pur sexual, strict pentru plăcerile sale carnale.

Iar în seara aceea, când mi-a spus că poate să se schimbe, mi-am încruntat sprâncenele, plină de milă și mi-am spus că merită o șansă.

Dar acum?

Când nu îmi răspunde la mesaje?

Nici un apel?

Nimic?

Cum aș putea să îi mai acord șansa aceea?

Trag aer adânc în piept și îmi arânjez cocol din mijlocul capului, încercând să analizez priveliștea mai simpla, mai cochetă. Fără machiaj, fără pudră, fără rimel, fără ruj.

Fața îmi este complet relaxată, iar imperfecțiunile sunt la vedere.

Cu buchetul frumos ornat în mână, închid ușa camerei de hotel și o iau alene spre finele holului.

Cu capul aplecat, pășesc apăsat spre lift, simțind o amețeală ușoară cum mă încearcă. Apăs pe butonul liftului și aștept ca acesta să urce, jucându-mă cu buricele degetelor încă pe buton.

Extaz anticipatUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum