Vânatul

Capitolul 7

La media este noul nostru personaj. Ce parere aveti?

Deși încă o îneca plânsul, blonda întoarse cu mândrie fața spre soțul ei. Se aștepta să-l vadă palid, măcinat de durere, însă chipul lui nu trăda decât furia ce-i clocotea în interior.

Stătea acolo, sfidător, cu o sprânceană ridicată, așteptând încă un răspuns.

- Cum? Cum m-ai văzut, Elizabeth?

- Te-am văzut călare pe cățeaua aia în călduri, Hunter! Răspunse, într-un final, pufnind din nou în plâns. Nu crezuse că o să-i fie atât de greu să spună asta cu voce tare.

Pupilele bărbatului se măriră instant. La asta nu se așteptase. Nu știa cum să reacționeze, acum că secretul lui fusese dat în vileag... Pentru un motiv sau altul, crezuse că măcar de data aceasta o să scape nepedepsit.

- Cu Teri? Întrebă, ca un prost neștiind ce altceva să-i spună.

- Au fost mai multe? Replică, îngrozită.

- Nu! Liz... Ascultă! S-a întâmplat o singură dată...

- De ce, Hunter? Spune-mi! Mi-am petrecut fiecare secundă, din momentul acela, întrebându-mă de ce!

Brunetul oftă zgomotos. Voia să-i spună că a făcut-o din furie, din neputință, însă aceste două scuze erau prea infantile pentru a fi spuse cu voce tare. Tot ce mai voia acum era să nu se îndoiască de iubirea lui. Pentru că da, în ciuda tuturor lucrurilor, el încă o iubea nebunește.

- Nu am un motiv logic pentru asta... Nu știu de ce am făcut-o...

- Vreau divorțul... Repetă hotărâtă, ridicându-se în șezut.

- Nu! O prinse el de braț. Cum să-mi ceri divorțul pentru un sărut? Îți jur, că nu s-a întâmplat nimic mai mult între noi!

Liz îl privi uimită. Când avea să înceteze odată cu minciunile acelea? Nu își dădea seama cât de mult o rănea?

- Ce sărut, imbecilule? Te-am văzut făcând sex! Stăteai cu ușa crăcănată, cu târfa crăcănată ,la noi în casă, la noi în pat! Încă îmi vine să vomit când îmi amintesc ce am văzut în ziua aia! Am crezut că pot să te iert, pentru Heath, pentru Max, pentru noi... Dar... De fiecare dată când te apropii de mine îmi vine să-ți rup în două membrul acela de care ești atât de mândru!

- Ce tot zici acolo?! Țipă la rândul lui, revenindu-și din șoc. Nu te-am înșelat cu niciuna!

- Te-am văzut! Nu înțelegi? Te-am văzut! În ziua aia în care m-am întors mai devreme! Te-am văzut cu aia! Repetă ea, pentru a mia oară, încercând să se elibereze de furie, însă cu cât insista mai mult, cu atât se enerva mai tare.

- Elizabeth! Se răsti el, încercând să-i oprească turuiala. Recunosc! M-am sărutat cu ea. O dată. O singură dată, m-am sărutat cu ea! La noi în casă, la noi în pat, cum spui tu... Dar nu, nu m-am culcat cu ea! Spuse sacadat, accentuând fiecare cuvânt în parte.

- Nu te-a văzut altcineva, Hunter! Te-am văzut eu, cu ochii mei!

- Nu ai cum să vezi ceva ce nu s-a întâmplat, Elizabeth! Sunt uimit cum stai aici și mă minți în față cu atâta convingere!

- Trădător mincinos! Recunoaște, lua-te-ar naiba! Recunoaște, măcar în ultimul ceas!

- Dacă m-ai văzut făcând sex cu altcineva de ce nu ai intrat peste noi? Îmi spui tu mie că ai văzut o astfel de scenă și nu te-ai gândit să faci ceva să ne oprești?! Nu ai nicio logică! Spune-mi adevărul, Elizabeth! De ce vrei cu adevărat să divorțezi de mine? Pentru puștiul ăla?