Umbre înşelătoare

Capitolul 2

La sfărşitul orelor, eram debusolată total. Ivy m-a tras de mână şi mi-a şoptit:

Ivy: Tu să nu fii ca ele, să nu cazi în capcana lor!

Abby: O să am grijă, mulţumesc că îmi eşti alături.

Am înţeles că uneori aparenţele înşeală şi chiar îmi doream să-mi cunosc cu adevărat şi ceilalţi colegi, chiar dacă de la început m-au suprins neplăcut toţi, în afară de Ivy, care mi-a oferit prietenia ei de la început. I-am înţeles mesajul, dar tot ce îmi doream era să văd fiecare caracter în parte. Ivy m-a sfătuit ca o adevărată prietenă, dar eu făceam tot ce îmi dicta subconştientul.

Am aflat că stăteam în acelaşi cartier cu Ivy, ceea ce mă făcuse super fericită. Părinţii mei se împrietenise cu părinţii ei, duminica luam mereu cina împreună, totul era fascinant.

A doua săptămână de liceu.

Am început să o cunosc încet, încet şi pe Casilda, este o fată bună dacă ajungi să o cunoşti, dar are o mare slăbiciune: popularitatea. Toate prietenele ei erau populare, numai ea nu, ceea ce o făcuse să se înstrăineze mai mult de caracterul ei bun. 

Ivy m-a avertizat din nou.. "Să nu o crezi pe Casilda, spune numai minciuni, încearcă să te inducă în eroare, tu eşti o fată cuminte, Casilda nu-ţi merită prietenia ta sinceră!" Şi mie la început mi se părea o fată vulgară, dar popularitatea prietenilor ei au facut-o sa se dezumanizeze, Casilda este o fată inteligentă, dacă ajungi să o cunoşti cu adevărat. Ivy mă avertiza mereu, eu îi spuneam ca o să am grijă,  îi mulţumeam de fiecare dată când mă sfătuia.

Duminică, luând cina împreună cu familia lui Ivy.. 

Ivy: Eu vreau să vorbim despre liceu. Mie mi se pare un liceu de prestigiu, dar sunt multe capcane şi anturaje, de care îţi este greu să te fereşti, Abby ştie mai bine.

Mama a întrebat-o de ce crede asta, iar ea i-a spus că o să vorbească despre asta între 4 ochi. 

Mama a devenit agitată. Cina s-a terminat, familia lui Ivy a plecat, iar Ivy a rămas să vorbească cu mama, ea m-a trimis în camera mea, dar eu nu am ascultat-o, vrând foarte mult să ascult ce vrea să-i spuna mamei, am ascultat tot pe furiş.

Ivy: Nu vă supăraţi, dar Abby s-a împrietenit deja cu nişte colegi vulgari, care fumează, sunt atraşi de popularitate şi mi-e frică să nu intre şi ea în anturajul lor, ţin mult la ea.

Mama: O să vobesc cu ea despre asta, o s-o fac eu să se îndepărteze de ei, dacă nu cu voie bună, obligată!

Auzind toată conversaţia, mă duc în cameră, îi dau un mesaj lui Ivy prin care o întreb ce a vorbit cu mama. Ea m-a minţit spunandu-mi că a vorbit despre situaţia mea şcolară, doar despre note, ceea ce m-a făcut să mă înfurii. Îmi venea să plang, lacrimile curgeau şiruri pe obrajii mei, nu le puteam săpâni, doar aşa mă puteam linişti.

Aud o bataie în uşă.. Îmi şterg repede lacrimile şi deschid, era...