Boboaca (1&2)

Capitolul 10

Bogdan

Stau si o privesc cum sara ..e atat de gratioasa dar alceva o descrie pentru acest sport are devotament ,ambitie si talent ...Astea sunt cheile succesului intr-un sport iar ea le are pe toate ..Se vede ca o face fericita sa patineze pentru ca pe fata are un zambet imens ...mi-as dori sa vad acest zambet si peste 5 ani ...As vrea sa ma culc cu el si sa ma trezesc cu el ...Ea e tot cea ce mi-am dorit vreodata ..e pe fata pe care stiu ca o voi vrea si peste 5 ani...dar eu nu sunt asa ...as face-o sa sufere si de aia nu o vreau prea aproape dar nu pot sta departe de zambetul ei ,de ochii ei ,de ea ...pur si simplu ....

-Ce faci dupa antrenamente ? ....o intreb eu

-Nu stiu ....

-Ai vrea sa mergi undeva cu mine ?

-Unde ?

-O sa afli ,doar vino ..te rog

-Bine ...

Am incredere in ea in acest moment e singura persoana de care am nevoie ...vreau sa ii spun ceva despre care nu imi place sa vorbesc ....dar simt ca daca ii voi spune ei ,imi va fi mai usor ....Ii voi povesti ce sa intamplat cu 2 ani in urma ...de ce sunt asa ....ii voi spune durerea care ma macina exact de 2 ani de zile ...am incredere in ea ,cum n-am in nimeni ....Simt ca ea imi poate arunca aceasta povara de pe spate ...nu stiu de ce ...e ciudat sa simt asta dar e purul adevar ...Vreau sa ii povestesc totul ,vreau sa plang in bratele ei ,o vreau pe ea acolo langa mine ...

-Am terminat ,ma duc sa ma schimb si meregem ?

-Sigur ..spun eu putin trist pentru ca stiu ce va urma ...

Eram in masina si mainile imi transpirau ,picioarele erau gelatina ,fata era ca un ou de paste ...eram emotionat ...dar totusi stiam ca trebuie sa vorbesc cu cineva despre asta ....despre tragedia ce mi-a marcat ultimi 2 ani si stiu ca EL ar vrea sa fiu fericit si sa ma pot deschide in fata cuiva ...si acel cineva e ea ...boboaca mea

-Unde mergem ?

-Ai sa vezi ...

-Sper ca nu ma duci intr-o padure ca apoi sa ma tai feliute si sa ma faci salam ,nu ?

-Hmm ...sincer nu m-am gandit la asta ..pana acum ,spun eu pe un ton ironic .

-Bogdan ! tipa ea la mine si imi da un cot in stomac ..

-Bine ,am inteles nu azi ...mai asteapta pana la Craciun ....

Am oprit masina in fata cimitirului ea se intoarce cu capul spre mine si ma intreaba :

-Ce facem intr-un cimitir ?

-Vrei sa sti mai multe despre mine ?

-Da ..

-Atunci vei afla ...si cu asta cobor din masina ..ii deschid si ei usa ...

O iau de mana si intram pe poarta cimitirului ...mergem printre banci si morminte ...niciunul dintre noi nu spune nimic ...ma opresc exact unde trebuia sa ajung ..

-Cine e Alec ?..intreaba ea curioasa ....

Ma aplec imi scot din buzunar bricheta si aprind candela ...

-El e ....

Sisi

Stateam si il priveam si asteptam sa continuie ..cine e el ?ce cautam aici ?ce vrea sa imi zica ? ..intrebarile astea ma cuprind ...

-Bogdan ,nu trebuie sa imi spui daca nu vrei ..

-Ba da vreau ....el e fratele meu ,Sisi ..

-Frate ce ?

-Da ..si vad cum lacrimile incep sa ii curga ..

Nu imi vine sa cred ca el ,marele Gigi durul plange ...dar chiar asa e ...il cuprind in brate ..isi aseaza capul in scobitura gatului meu si incepe :

-Vreau sa iti spun toata povetea ,poate asa ma vei intelege mai bine ...

-Esti sigur ?

-Da ..

-Atunci eu sunt aici ca sa te ascult ..

-Astazi se fac 2 ani de cand el ,fratele meu ..a plecat acolo sus ...2 ani de cand ma invinuiesc pentru moartea lui ...

-Nu e vina ta ..

-Lasa-ma sa termin ...exact acuma 2 ani eu si Alec ne-am rugat de mama 3 ore sa ne lase sa mergem intr-un club cu muzica rock ...pentru ca venea trupa noastra preferata ...intr-un tarziu mama a acceptat sa ne lase sa mergem in club ...Seara incepuse minunat eu si Alec eram in primul rand de langa scena si cantam odata cu trupa melodiile ...era acel gen de seara perfecta intre frati ,ne simteam minunat ,Alec se distra foarte tare iar eu la fel ...era ultima sera de genul pentru ca el trebuia sa mearga la facultatea de sport ....Pe la ora 10:45 trupa noastra preferata intra pe scena .....plangea din ce in ce mai tare ..

-E in regula ...

-Totul era frumos ...prima lor piesa era chiar piesa noastra de suflet ....deodata artificile de la scena lovesc zona de perete ...si totul devine un haos ...scena a luat foc ,ziudrile au luat focu ,totul in jurul nostru ardea ....iubitori de muzica rock ardeau ...totul ...fumul era din ce in ce mai inecacios ....Nimic nu se mai vedea ...toti incercam sa ne salvam ..clubul avea doar 2 usi dintre care una era inchisa ....ii vedeam cum luau foc ,cum le cadea carnea de pe ei si cum tipau ajutor ...Alec ...a inceput sa arda si el ..ardea in bratele mele ...iar eu ...eu ?Ce am facut am fugit pentru ca asa mi-a zis el ...am fugit si l-am lasat sa arda acolo ....l-am lasat sa moara fara sa incerc sa-l ajut ...

Deja plangeam si eu ..

-De atunci ma invinuiesc in fiecare zi ...l-am lasat acolo ma intelegi ? .....

-Bogdan ...

-E doar vina mea ..daca eu nu imi doream atat de mult sa merg in clubul ala ...acuma el era aici si imi dadea sfaturi de fete ...e doar vina mea ...il iubeam era fratele perfect ...dupa ce a murit mama a fost distrusa ....dar ea si-a revenit ..eu n-am lasat sa se vada ...dar ma doare ...ma doare mai mult de cat arat ...

-Inteleg ,deci de aia nu lasi pe nimeni sa se aproprie de tine prea mult ?

-Da ...pentru ca nu vreau sa mai ranesc oameni ...

-Bogdan ,nu gandi asa ...a fost un accident ..

-Da in care el a murit,a murit ...

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Acest capitol de exact 1000 de cuvinte il dedic celor morti in club #Colectiv .Pentru ca alt mod de ami exprima sentimentele fata de acest dezastru n-am ....Intrebarea pe care eu mi-o pun este cati ingeri trebuie sa mai moara ca sa ne trazim la realitate ? Dumnezeu sa ii odihneasca ...

"ARD INEGRII-N SPITALE

DRACII DANSEAZA IN CATEDRALE .."

Va astept parerile legate de carte ,de acest capitol si de ce nu de aceasta tragedie ...

IMPREUNA PUTEM SCHIMBA LUMEA !