Eighteen || Niall Horan f.f.

De ce?

Pare o dimineata normala. Eu ma trezesc cu gandul...mda.. la el. De ce? De ce sa te indragostesti de o persoana careia nu-i pasa de tine, sau....Ma rog, o sa sufar cum am mai suferit, o sa-mi treaca.... Dar aproape de fiecare data cand imi inchid ochii ii vad chipul. Ochii lui albastrii, in care te poti pierde atat de...usor...

Observ ca Andreea se trezise deja. Pijamalele ei erau aruncate in pat. Ea nu era in camera. Pare ca a plecat. Grabita observ. Nu mi-a spus nimic. Asta ma pune pe ganduri. S-o sun? O s-o sun."Alo." raspunde ea. "Hei, ai plecat devreme...und esti?". Oh, sunt la Harry, adica sunt cu baietii, ne-au chemat pe amandoua insa am zis ca nu trebuie sa te trezesc, dormeai prea frumos si...", "Am inteles", a facut-o din nou nu-i asa? Si cand te gandesti c-am crezut-o. Peste o ora trebuie sa ma intalnesc cu Birdy si cu compozitorul pentru ultima oara. Dupa, de maine incepem sa lucram la videoclip.

Incep sa ma imbrac, imi fac parul si... Vai, ce stare am. Ma simt atat de neputincioasa.... Ies pe usa si ma indrept spre lift.

Ajung in fata studiolui. Intru pe usa. Birdy sta pe canapea.

-Hei... o salut eu.

-Hei, compozitorul s-a dus sa-si ia o cafea, se intoarce imediat.

Ma asez pe fotoliu. Se aud rasete dinspre hol. Stiu rasul ala, e... Andreea. Cand o vad pe ea, pe Harry si pe Niall urmati de compozitor, sunt... "Hei". Ma saluta Andreea, "Hei", o salut eu inapoi. Ma uit la Niall care nu se uita nici macar o data la mine. De ce-mi bate atat de tare inima, incat parca mi-ar iesi din piept chiar acum...de ce? S-a uitat o data la mine, s-a holbat la ochii mei timp de aproximativ 10 secunde. Compozitorul le spune sa plece, incepem sa lucram la melodie. Imi e capul decat la el. Incerc sa ma concentrez...

Dupa o ora terminam. Birdy mai ramane, eu plec. Ma urc in lift si oftez. Ajung jos, ies din lift si ma indrept spre iesirea din cladire. Dintr-o data ma trage o mana. Ma uit si vad ca e Niall. "Trebuie sa vorbim", imi spune el. Sunt foarte emotionata. "Te intrebi de ce m-am comportat asa...sti ce, nu putem vorbi aici, urca in masina.". Urc ca un catelus ascultator. E tacere in masina de 20 de min. "Unde mergem?", intreb eu. "Undeva unde putem vorbi in liniste.". Mai trec 20 de minute si iesim din oras. Ajungem la o campie inconjurata de o padure. Ies din masina. "Si, acum?", intreb eu. Se apropie de mine. Imi mangaie obrazul. In momentul ala simt ca lesin. Imi spune cu vocea tremurand "M-am indragostit de tine!". Dupa ma saruta iar eu ma simt... de parca.... e inexplicabil.