Obsesia primei priviri |J.JK|

Capitolul XXIII

Jungkook

Sunt în cel mai mare șoc posibil.
Doar o priveam îngândurat și șocat când auzisem cele spuse. Stătea în fața mea și se abținea să nu plângă.
Brusc, am luat-o strâns într-o îmbrățișare, ea dând frâu liber lacrimilor.
Doream să-i spun ceva dar nici nu puteam vorbi.
Ii mângâiam spatele încercând să o liniștesc, dar părea din ce în ce mai rău.

Peste 10 minute, ea și-a liniștit plânsul.
A ieșit din îmbrățișarea, dar se uita la pata udă de pe cămașa mea.

- Scuze, spune ea ștergându-și lacrimile.
- Oh, nu e nimic.

S-a lăsat o liniște mortală între noi.
Nu-mi vine să cred că a trecut prin asta.
Ce monstru. Și încă a adus un preten.
În acel moment doream să fiu calm pentru ea, dar nervi mei erau pe cale să explodeze.
Se uita trist spre mine apoi și-a coborât privirea când a făcut contactul vizual cu mine.
S-a sculat de pe canapea și se îndrepta spre ușa.

- Voi plec-

Ce să facă?
Ma ridic repede și o iau de braț și o așez în brațele mele.

- Scuze că nu spun nimic, dar sunt foarte șocat. Nu credeam că asta e secretul care doreai să mi-l spui de mult dar nu puteai.
- Chiar nu eram pregătită. Îmi era frică că mă vei părăsi..., spuse ea coborându-și privirea.
- Să nu mai spui asta niciodată. Te voi face să uiți acele momente pe care le-ai petrecut cu acel monstru.
- Îți mulțumesc Jungkook că mă accepți chiar dacă am avut un trecut murdar.
- Te iubesc, Haebara. Nu voi putea să te părăsesc.
- Și eu te iubesc, Jungkook., spune și îmi dă un sărut.

A fost un sărut plin de dragoste.

După cele întâmplate, în acea zi, Jungkook și Haebara și-au petrecut restul zilei împreună.
Jungkook aflase și cele ce au urmat după
incident. Fostul ei iubit și acel preten au fost dați în judecată 7 ani, fiind o infracțiune severă care a fost aplicată de doi indivizi. Ea și-a revenit foarte greu.
A luat o pauză de la facultate, apoi peste jumătate de an a reluat totul. A stat cu mama ei și fratele său.
Era distrusă din cauza morții tatălui ei, dar și din cauza așa zisului ei ''scump iubit'', a suferit dublu.

Pe atunci era mai inocentă, însă acum viața o schimbase. Chiar dacă suferea știa cum să prevină o problemă de dinainte, dar cred că în privința lui Jiryong,o dăduse in bară. Nu s-a așteptat din partea lui.

Chiar și după ce s-a liniștit, tot nu-și dădea seama cum a putut să-i facă asta.
Acum și-a dat seama că nu a fost o iubire adevărată și sinceră, ci una bolnavă.

Haebara

Astăzi ne-am sculat mai devreme pentru a pleca la secția de poliție.
Am ajuns acolo, Jiryong fiind pe un scaun. Nici nu doream să-l privesc. Cei drept, îmi era frică un pic. La Jungkook se vedea furia pe chip. Încleștase maxilarul și se apropiase de Jiryong, eu privind de la distanță. Nici nu doream să vorbesc cu el.

Jungkook

M-am apropiat de el și l-am apucat de gulerul cămășii.

- Nemernicule, cum ai putut să-i faci asta? Știam ca o placi, dar nu credeam ca o să ajungi să o agresezi., spun eu uitându-mă la el furios.
De când m-am apropiat de el, se uita mai mereu la Haebara.
- H-haebara, spuse el îndepărtându-se de mine.
Doream să-l apuc de brat și să-l îndepărtez de ea, dar el a fost mai rapid.

Haebara

Văd că fuge spre mine eu dorind să ies ca să nu vorbesc cu el. Ajungându-mă din urmă, mă întoarce cu fața la el și ma ia de mână.

- Haebara, iartă-mă te rog. Nu am vrut să-ți fac asta.
- Ce faci? Ia-ți mâine jegoase de pe mine.
- Știu, sunt un idiot cu litera mare, dar te iubesc mult. Știi că asta a fost cauza prostiei mele.
- Asta sigur nu e iubire, spun eu serioasă.
- De ce nu? Îți pot oferi orice. Te iubesc cu mult timp înainte de când o face Jungkook.
- Și? Eu pe el îl iubesc nu pe un nenorocit ca tine.
- Te rog, Haebara iartă-mă.
- Nu îmi mai pronunța numele. Nu-mi place să-l aud din gura ta spurcată.

Se uita cât de cât uimit. Nu cred că se aștepta să-i vorbesc urât dar o merită. Cei ca el o merită.

Spre surprinderea mea, se pune în genunchi. A urmat o liniște totală. Îl observam și pe Jungkook uimit ce ne privea de la vreo 6 metri distanță.

- Voi accepta orice pedeapsa dar aș vrea sa mă ierți. Te rog.
- Nu pot să fac asta. Poate o voi face în viitor, gândindu-mă ca mi-ai fost prieten și mai ajutat mult în trecut, dar acum nu o pot face., spun și ma îndepărteaz de el plecând la Jungkook, el fiind în aceeași poziție.

Jiryong a dat frâu liber lacrimilor și se acuză de tot răul pe care i la făcut. Haebara avusese dreptate. Dacă ea nu îl poate iubi, nu poate face nimic. Va accepta orice pedeapsă de dragul ei și mereu o va aștepta să îl ierte.

După ce Jungkook, Haebara și Jiryong au avut un timp îndelungat de discuții la secția de poliție, Jiryong a fost pedepsit printr-o amendă considerabilă și suspendat din postul de șef al firmei.

Inițial, postul ia fost propus Haebarei însă ea a refuzat. Nu dorea să mai aibă de-a face cu acel loc. Firma lui Jiryong a fost preluată de o rudă de al lui. El momentan a luat o pauză fiindu-i greu să-și găsească un post de muncă, și doar stătea acasă și se gândea la tot răul pe care i la făcut. Încă o iubea, dar încerca să treacă peste, deoarece își făcea rău însuși sperând la o noua șansă.