CAPITOLUL 37

353 27 4
                                    

JENNA

Sunt atât de fericită. Will. Will a venit. A venit la mine cu cel m-ai frumos cadou posibil. Mă tot joc cu lănțișorul primit de la el din când în când, în timp ce aduc pastele.

Tata stă la masă și el, uitându-se la Will suspicios. Încă nu s-a obișnuit cu ideea că suntem împreună, și îi este m-ai greu să accepte asta după ce tatăl lui aproape că a închis tabăra. Și judecând după expresia iubitului meu, pare încordat.

— Frumoasă casă aveți domnule Fitz!

— Fitzgerald pentru tine!

— Ups. M-am obișnuit cu ecusonul.

Tata oftează.

Mda...este o cină c-am de rahat, dar mă străduiesc să mențin atmosfera veselă. Mă așez lângă Will.

— Will mi-a dat un cadou azi...

Îi arăt tatei lănțișorul.

— ... îmi place foarte mult!

— Este foarte drăguț scumpo, te-a mituit ceva?

Will râde stânjenit.

— Nu aș mitui-o pe Jenna niciodată, o iubesc.

Tata dă din cap și începe să mănânce.

— Da. Jenna este cumsecade, nu merită să fie rănită!

— Da domnule, știu. Fiica dumneavoastră este minunată!

Zâmbesc și pe sub masă îmi împleticesc degetele cu ale lui ca să-i arăt că îl susțin.

— Și...

Ochii verzi închis ai lui Will se uită prin casă.

—...unde e soția dumneavoastră? E la muncă?

Liniște.

Strâng din buze sperând ca tata să nu fie afectat de întrebarea lui. Will nu știa că mama era moartă, nu a fost cu intenție negativă.

— Stella a murit acum ceva timp.

Will rămâne tăcut. Ia o gură de apă, apoi își drege vocea.

— Condoleanțe!

— Da, mulțumim.

Zice tata luând și el o gură de apă.

Răsuflu ușurată. I-au și eu o gură din paste. Cina parcă se îmbunătățește, Will și tata au m-ai găsit câte ceva în comun, dar tot pare că tata are îndoieli. Chiar speram ca tata să nu-l deteste pe Will și ca cina să iasă bine.

— Apropo...

Încep eu.

—... Will învață la Fordham. Este ultimul lui an, nu-i așa?

— Da. Am avut ceva de învățat pentru examene,dar am scos-o la capăt!

— În ce domeniu?

— Imobiliare... și economie...

Murmură el.

—... părinții mei, au decis asta!

Pare puțin necăjit. Îi arunc un zâmbet cald și îmi las capul pe umărul lui. Will îmi cuprinde talia și îmi dă un pupic pe creștet. Chicotesc fără să vreau. Realizez că tata e de față, așa că mă ridic. În ochii lui verzi, apare ceva, dar nu-mi dau seama ce sentiment redă.

GREEN FLAME Where stories live. Discover now