Cap.18.The word

18.2K 1.2K 132
                                    


Au trecut 3 zile iar mama lui Lucas nu s-a întors acasă. 

-Crezi că am scăpat de ea ? întreabă Agnes şi rade zgomotos 

-Nu ştiu ,dar poate că da .Aş da orice că femeia aia să plece din casă. 

-Nu ştiu dacă mai are lucruri în camera.E închisă uşa mereu acolo.Spune că îşi face curat singură dar femeia aia e mai leneşă că oricare alta. 

-Să nu exagerăm ... 

-Nu exagerăm ,dragă mea.Da, are o inima de aur pentru că l-a crescut pe domnul SkyFall dar să fim serioase... 

-E o scorpie cu mine.Mă urăşte .Probabil îi e frică că am să îl iau pe Lucas de lângă ea . 

Un scârţâit de parchet se aude şi ne îndreptăm amândouă privirea către uşa larg deschisă.Lucas stă în tocul uşii cu mâinile încrucişate la piept şi cu o privire fulgerătoare.A auzit toată conversaţia ? Se întoarce cu spatele şi pleacă nervos , cu paşi apăsaţi şi pumnii încleştaţi. 

-Lucas ! strig eu şi ies fugind după el . 

-Lasă-mă .Cum indranesti să vorbeşti aşa despre femeia care m-a crescut ? Şi de ce o bârfeşti cu Agnes ? întreabă el şi se întoarce roşu de furie la mine 

-Mă urăşte , Lucas !strig eu gata mă îmi apar motivele 

-Nu trebuie să te iubească toţi ! 

-Ştiu ,Lucas ! Şi doare ...doare că nici măcar cei pentru care mi-aş da viaţa nu ţin la mine ! strig eu şi fug urcând scările plină de lacrimi . 

Mă închid în camera mea şi încui uşa de două ori .Mă trântesc în pat şi încep să plâng . Nu pot să cred că mă acuză că nu îi suport mama.Tata a murit pentru femeia aia şi ea nici nu da importanţă faptului că tatăl meu ,primul bărbat pe care l-am iubit şi care m-a crescut , şi-a sacrificat viaţa pentru ea şi Brad , fratele lui Lucas.Şi nici Lucas nu e recunoscător.Fiecare suspin îmi sfâşie pieptul şi ochii îmi sunt grei . Mă ridic şi îmi iau valizele apoi încep să îndes hainele în ele.Nu pot să rămân în casă asta.Nu are rost.Mama lui Lucas mă urăşte,Lucas nu simte nimic mai mult decât plăcere atunci când stă cu mine .Nu înţeleg de ce se comportă aşa cu mine dacă nu încearcă măcar să ţină la mine.Până la urmă nu e obligat să o facă ...nu trebuie să mă iubească ,aşa cum nici eu nu trebuie să îndur toate astea. Mă îmbrac , mă încalţ şi ies cu valizele după mine . 

-Ce faci , Melody ? întreabă Agnes mirată 

-Agnes , te iubesc şi o să îmi lipseşti , dar nu pot să mai rămân . 

-Să mă suni să îmi zici cum eşti .zice ea şi îmi da o îmbrăţişare mare 

Ies pe uşa afară şi îi salut şi pe paznicii uşii care stau că nişte bibelouri în faţă uşii mereu.Traversez grădina cu flori şi trec pe lângă foişorul unde am luat cină aia perfectă... 

-Melody !aud vocea lui Lucas 

Strâng cu putere mânerul bagajului şi fug cât de tare pot .O mâna mă smuceşte cu putere şi las valizele din mâna . 

-Nu te las să pleci ! strigă el şi se uită în ochii mei 

-Nu am nevoie de acordul tău ,Lucas.Locul asta mă răneşte ,la fel şi tu şi mama ta .Nu am de ce să stau aici . 

-Melody ... 

-Nu ,Lucas,nu mă mai întorc în braţele tale.Nu duce nicăieri tot balamucul ăsta.Şi aşa va trebui să alegi între mine şi mama ta .Te ajut eu , şi am să plec . 

-Nu poţi să pleci pur şi simplu aşa ... 

-Pot , Lucas .Îmi pare rău că am vorbit de mama ta aşa , şi îmi pare rău că în acelsi timp tu ai uitat că tata a murit că să salveze femeia care acum mă urăşte. 

Lucas îşi trece mâna agitat prin par şi îşi închide ochii .Vena de pe gâtul lui e dilatată , din nou ,şi parcă îşi caută cuvintele. 

-Am să îţi trimit banii de cheltuieli când o să îmi găsesc un job . zic eu şi îmi iau bagajele de pe jos 

-Da' nu am nevoie de banii tăi ! Vreau doar să rămâi ! 

-De ce ? Nu ai cu cine să faci sex la noapte ? Nu are cine să te încălzească noaptea ? Ia-ţi o curvă şi da drumul caloriferelor.Sper să nu răceşti . 

-Unde o să mergi ? întreabă el parcă împăcat cu ideea că plec şi nu mă mai întorc 

-Nu ştiu ,oricum nu îţi pasă.Nu ţi-a păsat niciodată ... 

-Mie ? Cum poţi să spui că nu mi-a păsat ? Cum poţi să crezi că nu îmi pasă ? Te iubesc ,femeie ! ţipă el puternic 

Mă zgudui când îl aud şi ameţesc brusc. 

-Mă ce ? întreb eu şi las uşor valizele din mâna 

-Te iubesc şi de asta nu pot să te las să ieşi din curtea asta .se răsteşte el şi mă ia cu o mâna de talie 

Îmi pun mâinile pe pieptul lui şi îl ţin departe de mine. 

-Tu chiar mă iubeşti sau spui asta doar că să nu plec ? 

-Ştii că nu pot să o spun numai dacă o simt . 

Se apleacă şi mă sărută cu toată puterea lui .Mă îmbrăţişează strâns şi mă lipeşte total de trupul lui ferm şi tare. 

-Cină pentru doi ?! strigă Agnes din uşa casei 

Încep să plâng puternic în braţele lui Lucas udandu-i tricoul . 

-Da ! strigă Lucas şi mă ţine la pieptul lui 

-Cum de eşti aşa sigur că rămân ? 

-Nu sunt .Ştiu că am greşit şi că merit să te pierd dar ... 

-Nu plec... suspin şi îmi frec nasul de pieptul lui

Virgin Mystery (Part 2)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum