Virgin Mystery (Part 2)

Cap.3.Soft lips

-Nu pot sa te las sa te întorci acolo ...oftează Lucas sacadat 

Nu zic nimic ,doar savurez prețiosul timp lângă pieptul lui .În următorul moment simt un picur de apa pe creștetul capului .Îmi ridic încet privirea și vad o urma de lacrima pe obrazul ușor nebărbierit a lui Lucas .

-Spune-mi ca nu plângi . șoptesc eu 

-Eu ? Nu .zice el și își trage nasul 

Are ochii ușor iritați și privirea moleșita .Îmi înconjor bratele în jurul gatului lui și îl sărut cu putere .Ma ia pe sus și ma pune cu fundul pe biroul lui .Își plimba mâinile pe picioarele mele în timp ce eu ma joc cu parul lui moale .Lucas îmi mângâie ușor rana de la buza cu limba lui calda și răsuflarea mea se sacadează .

-Trebuie sa plec ...șoptesc eu și rup sărutul 

-Nu.Nu vreau sa te las .Mi-a luat asa mult timp sa te regăsesc ...

Ma uit la el cu ochii în lacrimi .Lucas ma ajuta sa ma dau jos de pe masa și îmi aranjează fusta ușor  .Îmi da ușor parul după ureche și ma săruta fin pe pomeți .

- Nu poți sa mai ramai de loc ? 

-Mi-a dat  ora ... spun eu și ma uit la ceas 

Lucas se întoarce când îmi vede privirea socata .A trecut o ora și 10 minute .

-Oh Doamne ...șoptesc eu și îmi iau geanta din cuier .

Lucas ma privește insistent .

-Asa frica iți e de el ? 

-Da ...de ieri da .Nu pot sa plec , dar nici sa rămân .M-ar durea orice as face .

-Îmi pare rău ... E doar vina mea .zice el și ma atinge ușor pe mana 

-Nu e .E a mea .Puteam sa împiedic toate astea .

-Dar asta însemna sa iți împiedici și fericirea ? întreabă el trist 

-Da.Pentru ca tu ești fericirea mea ...șoptesc eu ușor 

Îl sărut cast pe buze și ies cu pași mari din birou .Îl las acolo ,în urma .Intru în lift și cobor repede .Ies din clădirea aglomerata și fug spre stația de taxi .Ma întorc și ma uit încă o data la clădire.Ma uit spre geamul biroului lui ...e acolo , la peretele de sticla care da spre autostrada ...ma privește cum plec și strânge puternic perdeaua în mana .Ma uit cu căldura la el și urc în primul taxi din coada .

Intru încet în casa unde ma aștept sa se tipe la mine pentru întârzierea mea de 15 minute .

-Ți-ai dat demisia ?aud o voce și îl vad pe Tim pe canapea cu o ceașca de cafea în mana 

Ma dezbrac de jacheta și pantofi și ma îndrept spre el cu putere .Ochii mi se îneacă în lacrimi și tot ceea ce simt sta ia explodeze.

-Da . Am făcut-o .Am demisionat de la zâmbete și fericire .spun eu și ii aștept răspunsul 

Se ridica și vine încet spre mine .Ma ia de talie și se apropie încet de mine .

-O sa ma ranești iar ? întreb eu și ma trag încet 

-Nu .Vreau sa îmi sărut soția 

-Ce soție ,Tim ? Crezi ca ma mai simt soția ta ? întreb eu și ma smulg din bratele lui 

-De ce nu ? 

-Tu chiar nu vezi ? Nu iți dai seama ca ieri ai băgat spaima în mine cata nu am mai simțit de la moartea tatălui meu ? Nu înțelegi ca dacă țineai la mine nu aveai dreptul sa ma atingi în felul ala ? Nu înțelegi ca stau acum , aici din obligație și din frica .Te iubeam , ca pe un prieten , acum te privesc numai ca pe bărbatul de care îmi e frica .