Virgin Mystery (Part 2)

Cap.14.Just let it go

Stau de jumătate de ora în braţele lui Lucas şi ascult povestea despre adopţia lui .

-Şi mama ta reală ?

-Nu ştiu nimic de ea. Nu mi-a vorbit nimeni de ea niciodată.Dar când eram mai mic , pe la 14 ani, mă temeam că poate am o sora pierdută foarte sexy şi nu voiam să o cunosc că să nu mă îndrăgostesc de propria sora.

-Mai ştii...poate eu sunt sora ta pierdută.zic în timp ce rad încet

-Doamne , nu fă glume de genul asta că ar fi un coşmar pentru mine .zice el şi mă pune pe pat

Mă ia din nou în braţe şi se joacă cu una din şuviţele mele ondulate.

-Lucas ! Te rog ieşi ! Mama are nevoie să vorbească cu tine ! aud vocea mamei lui

-Du-te ,Lucas.E mama ta .Te-a salvat şi ţi-a oferit asta.zic eu şi arăt către tot ce ne înconjoară

Lucas oftează greu şi mă priveşte.

-Eşti aşa înţeleaptă şi matură uneori ...şopteşte şi iese din camera lăsându-mă acolo.

Stau pe marginea patului şi mă gândesc la tot ce îmi trece prin cap şi la orice posibilitate.E mama lui şi ...nu ştiu pe cine o să aleagă dacă ar fi să aleagă ceva.Mama nu prea s-a ocupat de mine şi Mylo după moartea lui tată.Eram familia perfectă la început şi după ce tată nu a mai fost mama s-a recăsătorit şi totul s-a dus.Eu şi Mylo ne vorbim rar ,suntem genul de fraţi distanţi .Îl sun doar de ziua lui ,Crăciun sau sărbători mai mari.Mi-ar plăcea să îl revăd având în vedere că nu l-am mai văzut de doia ani şi ceva.Pe mama am mai văzut-o la nuntă mea şi apoi a dormit la mine şi Tim acasă o noapte dar a plecat iar în Canada cu noul ei soţ .

Stau de 20 de minute în camera lui Lucas şi mă plictisesc aşa că mă plimb şi mă uit la sertarele lui.Deschid unul din servare şi găsesc cutii cu somnifere şi patile pe care nu le-am mai văzut până acum.Dintr-o dată uşa se deschide brusc şi scap una din cutii pe jos.

-Ce faci cu alea ? întreabă Lucas din tocul uşii

-Nimic, mă plictiseam.

Vine furios spre mine şi mi le smulge din mâna apoi le trânteşte în sertar închizându-l.

-Ce e aşa mare lucru de le ascunzi de mine?întreb eu şocată de reacţia lui

-Nu îmi umblă prin lucruri.

-De ce nu ? Eşti iubitul meu .Până la urmă de ce nu pot să ştiu ce drăcie e în cutiile alea?

-Dacă eşti iubita mea nu îţi de dreptul să devii solubilă în viaţă mea. spune el şi devine din ce în ce mai agitat

Mă uit la el şi îl observ cât de agitat şi nervos e .Nu îl înţeleg dar dacă unul din noi nu cedează o să se nască o ceartă.

-Gândeşte-te la felul în care mi-ai vorbit acum şi la felul în care m-ai făcut să mă simt şi când îţi deschizi ochii eu o să fiu jos .Trebuie să o ajut pe Agnes să facă cină.zic eu răspicat şi calm apoi ies din camera şi închid uşa cu grijă.

Cobor şi trec pe lângă mama lui fără să îi arunc vreo privire.

Am terminat cină şi Lucas încă nu a coborât .Chiar nu şi-a dat seama ?Întru cu cină pe tavă , în sala de mese.Mama lui Lucas şi Lucas stau la masă .

-Şi erai atât de naiv încât ai băgat iar mâna în cuşcă câinelui ! spune mama lui şi Lucas zâmbeşte ştrengar.

Pun cină pe masă şi nu ştiu cum de nimeni nu mă observă.Îmi iau porţia şi plec să mănânc în bucătărie cu Agnes.