Prima dragoste...

Capitolul 2

- Nu , n-am făcut asta ! spune ea râzând .
- Sigur ! Mersi mult , tâmpito ! Nici duş nu mi-am făcut .
- Ehh , lasă . Te bag eu cu capul în Wc şi trag apa după tine să vezi ce baie frumoasă îţi fac . zice ea amuzată .
- Vai , ce să zic.. . Nu mai bine intri tu acolo ? Oricum îţi place să bei apă din toaletă.. decii... şi eu între timp îmi fac un duş ca oamenii normali . zic eu rânjind .
- Haha.. ! Trebuia să râd ?
- Nu , proastele nu râd . zic eu .

După ce mă mai calmez puţin , îmi iau un prosop şi mă duc să-mi fac un duş .
La scurt timp ies din baie şi o văd pe soră-mea trântită în pat .

- Nu ai şcoală ?! zic eu .
- Ba da , dar plec mai târziu .
- Azi poate îl văd pe Cristian , vreau să vorbesc cu el măcar o dată . îi atrag eu atenţia .
- Iar alergi după el ?! Nu vezi că te-a folosit ca pe o hârtie igienică ?! Nu vezi ? Eşti oarbă ? zice ea îngrijorată .
- Nu , n-am văzut ! Aşa eşti şi tu , deci nu mai comenta ! Iubitul tău le fute pe toate şi te păstrează pe tine de proastă .
- Dragă , n-ai auzit ?! " Regele are regina lui , restul sunt doar sclave ! " . zice ea încrezută .
- Mdaa... , ce să zic . îmi dau ochii peste cap . Ai citit şi tu pe net de la alţii , iar acum vi să-mi spui mie..
- Treaba ta ! Tot tu suferi .
- Off bine ! Fie cum zici tu ! Mi-e dor de tata..
- Mie nu.. . zice ea .
- De ce ?
- Pentru că aşa a făcut mereu .
- Okay . Dar chiar nu-i duci lipsa ?
- Nu ! Nici el nu-mi duce lipsa . Dacă o făcea , venea înapoi ! În fine , eu întârzii . Bye !
- Pa.. . zic eu mirată .

       Parcă zicea că pleacă mai târziu , iar acum asta . E tare ciudată în ultima vreme , mai ales când aduc vorba de tata .

După ce-mi fac ghiozdanul , plec spre şcoală . În timp ce merg , îl văd pe Cristian la câţiva metri distanţă de mine . Imediat încep să fug după el , asta până când mă împiedic de o piatră şi aterizez pe burtă . Mă vede căzută pe jos , dar nu-şi dă interesul . Aşa că încerc să mă ridic , însă nu pot . Deodată simt că , cineva mă ia de braţ şi mă ridică sus . Era un băiat înalt , cu ochii albaştrii , păr şaten deschis şi creastă .

- Eşti bine ? mă intreaba el îngrijorat .
- Da , da sunt bine . răspund eu în timp ce mă scutur și las să-mi curgă o lacrimă pe obraz .

Pentru un moment , ne uitam unul la altul de parcă ar fi ceva deosebit între noi . El ridică o mâna şi cu degetul mare îmi şterge lacrima care aluneca uşor pe obrazul meu puţin îmbujorat .

- Ăă.. , îmi dai drumul la..ăm.. mână ?
- Oh , da ! Sigur , scuze.. ! zice el jenat . De ce erai pe jos ?

Oare să-i zic chiar ce s-a întâmplat ? Mnu.. , mai bine nu.. . O să creadă că sunt vreo disperată .

- Îmi căutam cercelul . spun eu .
- Păi văd că îl ai în ureche . rânjeşte el .

Hei , bună ! Sper să vă placa....puteţi să-mi lăsaţi comentari cu părerea voastră.... :)))