Star-Crossed Enemies

Chemistry

—Deci o ai cu chimia sa inteleg?

—Cu ea stau mai prost sincer.
Rade cu rasul lui specific.

Zambesc și ajungem in fata clădirii in care erau cursurile mele.

—Grăbește-te sa nu întârzii.
Fac eu către el , batem pumnul și își mărește pasul. Clădirea lui era chiar ultima din cele 4 principale, toate împărțite pe specializări specifice.

După doua seturi de trepte ajung in ditamai sala, aleg un loc la întâmplare de prin spate și îmi scot din tote bag-ul negru un laptop și notite. In curand sala de 200 de persoane se umple, ultima intrata fiind Ryan. Nu stiam ca ia cursuri grele... mai ales pe specializarea asta.
Ultimele locuri rămase erau cele de lângă mine , realizare de la care simt cum mor in interior.

Urcă scarile și se uită in împrejurimile ei. Ajunge pe ultimul rand și ma vede. Ma fac mica in scaun simtindu-ma in pericol. Aud un mic oftat și se aseaza exact lângă mine, deși putea sa se puna mai departe.

—Nu vreau sa se așeze ceva ciudat lângă tine sa-ti puna ceva in apa.
Și arata cu unghia ascuțita și lunga inspre sticla mea de apa. Stiam ca era ironica.

—Cum de vii la cursul asta? Nu stiam ca ești pe secția de-

—Motive. Nu e treaba ta.
Raspunde ea , scurt.

Îmi închide gura și orice as mai fi vrut sa zic, buzele facandu-mi o linie strânsă. Nu inteleg de ce nu poate măcar sa fie un om civilizat..sunt colega ei, ar trebui sa fim in termeni cât de cât ok.

Trec câteva ore.. in care o vad extrem de focusată la ceea ce se preda, deși erau termeni greoi. Arata atat de bine... Ma șochez de ce tocmai am spus și observ ca Ryan se uita inspre mine. Îmi măresc privirea și-mi trag capul sprijinit pe mana către ea, in directia opusa, cât de repede pot. La finalul cursului vad ca-și pune notițele in ghiozdan , se ridica și se face rapid disparuta. Îmi strang incet obiectele și cobor treptele. Pe hol o vad inconjurata de 3 tipi bine făcuți, nu de la cursul nostru. Părea intr-o stare proasta și le dadea o privire urata deși mai zambea din când in când la porcăriile lor. Mi se face putin ciuda, dar trec rapid pe lângă ei.

—BLAIRE.
Aud vocea dulce scoasă de Ryan la care nu ma pot abtine sa nu-mi intorc capul, in șoc.

Se trage de la tipi si ma prinde de după braț, aproape îmbrățișându-ma.
Ma uit confuza cât ea ma trage după ea, pe hol.

—Pa baieti, a venit prietena mea după mine.
Spune ea și nu se uita inapoi.

Aaaahh. M-am prins. Am fost o tactica de evadare. Frumos.
Când ieșim din raza lor vizuala ma împinge putin și își ia mana dintr-a mea. Lucru ce ma face sa ii dau o privire urata, pentru prima data.

—Mersi.
Spune cu jumătate de gura și da sa plece.

—Stai asa.
Zic eu și o prind de mana la care îmi da o privire asa de rece ca m-ar putea îngheța.

—Ce e?
Arunca ea.

—Haide bea o cafea cu mine, acum ești cam obligată.

Se uita urat ,dar vede ca nu o las de încheietura nici când se trage.

—Și dacă nu vreau?

—Las cheia in usa sa ma pot eu masturba in camera de data asta.
Zic și rânjesc fals inspre ea, la care se uita împrejur și aprobă sa vina cu mine.

Stiu ca nu era cea mai buna și corecta tactica, dar chair vreau sa ajung sa o inteleg putin pe fata asta, o sa trebuiasca sa stau cu ea in camera 2 ani garantat după politica căminului.

~inafara cantinei, pe scari~

Ii aduc o cafea și mie un ceai și ma asez pe treptele de marmura , lângă ea, in fata având un mic râuleț artificial, facut de cei de la facultate pentru estetica și pentru studenți.
Mi-o ia atingandu-mi degetele, la care simt o electricitate, din vârful degetelor pana in corp. Ma uit ciudat la ea care nu a reacționat și doar și-a dus paharul la gura. Ma uit la ea cum soarbe și îmi trag rapid privirea când realizez ca sunt umpic ciudata, deși nu puteam sa-mi iau ochii de pe ea.

—Fericita?
Spune ea ironic.

—Nu chiar.. doar voiam sa te cunosc.
Ii raspund sincer.

Nu își intoarce privirea la mine și doar se uita la apa cum curge și lucește in mii de culori prin refracția luminii.
Ne aflam la umbra, intr-o atmosfera placuta.

—Nu incerca.
Îmi spune de data asta calm și se ridica de lângă mine.

—Mersi de cafea, cred ca mi-am facut treaba.
Spune și pleaca.

Ma lasa încă o data cu ochii in soare și oftez. Ma uit inspre cantina și o vad pe Cris cum se apropie de mine. Un mic atac de panica îmi umple respirația și îmi stramtorește pieptul.
Ma ridic și incerc sa plec , dar o simt cum ma ia de mana , la care mi-o trag rapid.

—Hei- voiam doar sa vorbesc.
Spune ea putin socata, deși nu puteam sa ma mai uit la fata ei, asa ca am ales pamantul.

—Blaire? Ești ok?
Continua ea de parca chiar ar trebui sa fiu după ce mi-a facut.

—As fi fost mult mai ok dacă nu ma drogai.
Ii scuip eu afirmațiile , cât îmi tremura vocea.

—Ce?
Spune ea , parând sincer socata.

...

—Nu te-am drogat Blaire, ești absurda.

—Cris, nu vreau sa am discuția asta cu tine, nu acum, nu aici, nu după ce abia am ajuns intreaga acasa.

Ma uit o secunda spre fata ei și o vad sincer deplasata, pe ganduri.

—Nenorociții....

Ma uit socata la spusele ei.

...

—O sa ii rup in bataie.
Spune tipa cu par negru cât ii tremura tot corpul.

Incep sa realizez situația și sa-mi dau seama ca poate chiar spunea adevarul.. și nu stia-