Parfum de Lăcrămioare [ Esența Iubirii - Volumul 4 ] ✔

Capitolul 22

Un an mai târziu...

— Când vrei să cucerești o domnișoară, trebuie doar să îi spui că mă cunoști, iar asta îți va ușura situația, a anunțat Aldo Derron, ridicându-l pe Mateo în aer, iar bebelușul de doar patru luni a gângurit. Cassandra, care încerca să îi distragă atenția fiicei ei, și-a dat ochii peste cap, deși era atât de evident faptul că se abținea să nu râdă.

— Abia a făcut cunoștință cu piureul de fructe și deja vrei să se gândească la femei? Îmi este milă de viitoarea ta nevastă, a intervenit Melania, dar Aldo nu a făcut altceva decât să o sărute, după care s-a ridicat de pe canapea, plimbându-se prin încăpere, cu Mateo în brațe.

— Aurora, draga mea, ești tăcută, a observat Cassandra, întorcându-se către fata care citea dintr-un caiet cu cotoare aurii.

Chiar dacă mai erau câteva zile până la Crăciun și scăpase de examenele de final de an, Aurora începuse deja să se pregătească pentru cel de al doilea an de facultate. Samantha chiar a râs de ea, acuzând-o că se grăbea, însă pe Aurora nu o interesa. Voia să fie pregătită din timp. Primul an de facultate fusese încărcat. Cu emoții, cu cantități nesănătoase de cafea, cu multe nopți nedormite, cu prea multe pixuri folosite și lacrimi, dar și cu cele mai multe încurajări din partea iubitului ei. Din prima zi în calitate de studentă, Theo i-a fost aproape, a liniștit-o de fiecare dată când susținea că voia să renunțe. I-a permis să urle, să își manifeste frustrarea atunci când profesorii favorizau alți studenți, după care i-a vorbit cu calm, încercând să îi explice că trebuia să se gândească doar la ea, la binele ei și la ce reușea să o facă fericită.

— Sper doar ca Veronica și bebelușul să fie bine, a vorbit tânăra, verificându-și telefonul. Deja trecuseră peste două ore de când începuse operația de cezariană și nu aflaseră nimic. Sylvain încerca să îl liniștească pe Raymond, astfel încât viitorul tătic să nu dea buzna peste Luciano și să urle la el să se grăbească. Alissia era în grija lui Emerald și a lui Julio, la locul de joacă de la secția de pediatrie, dar Aurora era convinsă că, imediat ce avea să termine consultațiile, Theo urma să petreacă puțin timp cu nepoata lui.

— Și eu aș fi tăcută dacă m-aș gândi la iubitul meu care este unul dintre zeii medicinei, a tachinat-o Melania, iar Aurora și-a acoperit fața cu agenda, încercând să ascundă faptul că a roșit. De când ea și Theo și-au recunoscut relația în fața prietenilor lor, nu trecea o zi în care să nu fie tachinată de Cassandra, Veronica sau chiar Melania, dar îi erau dragi și nu putea fi supărată pe ele.

— Nu îmi vine să cred că deja aveți un an de relație și abia acum am aflat de voi, a observat Cassandra, luându-și fetița în brațe. Micuța și-a întins mânuțele, a căscat îndelung, înainte să se ghemuiască la pieptul mamei ei. Theodora era asemenea unei păpuși, cu părul precum cărbunele și ochii asemănători cu ai Cassandrei, iar Mateo era copia lui Sylvain. Cu ochii albaștri și gropițele specifice unui Orsini, care, mai târziu, avea să frângă foarte multe inimi.

— Dacă trebuie să fiu sinceră, mie mi-a venit să țip de fericire când am aflat de voi! Sunteți tare frumoși împreună, iar Theo este un bărbat superb, a rostit Melania, ceea ce a reușit să îl oprească pe Aldo.

— Trebuie să îți amintesc că sunt aici? Eu, logodnicul tău? Îți par cunoscut? a mormăit bărbatul, ceea ce a reușit să smulgă râsetele femeilor din încăpere. Melania s-a ridicat de pe canapea și și-a sărutat iubitul, înainte să îl ia pe Mateo în brațe. Și-a întors privirea către Aldo, încercând să îl liniștească din priviri. Aldo a început să zâmbească și și-a sărutat din nou iubita, având grijă de bebelușul din brațele ei. Aurora îi privea și simțea că trăia într-o adevărată poveste de dragoste.