Iubire de smarald (Vol 1)-Finalizată

Capitolul 15-Victoria

Timpul se scurse repede, iar cei doi terminara prânzul fără a-și aminti de disputa lor de pe autostradă.

- Mă bucur ca am lasat orgoliul la o parte si ca am ales sa merg la masa cu tine. Nu stiu ce m-a apucat, spuse Malvina incet.

-Eu ma bucur ca am reusit sa te hranesc si ca ai fost incantata de alegerea mea și desi mi-ar placea sa mai stam, trebuie sa ajung pana la birou sa semnez niste acte. Te superi daca te-as ruga sa ma mai suporti vreo doua ore? intreba Augustin , privind-o fix in ochi.
-E in regula! Hai sa mergem, raspunse Malvina, luandu-si geanta in mana. O sa te rog insa, sa ma astepti 5 minute. Trebuie sa merg la baie, apoi sunt gata de plecare.

- Te astept! Pana revii achit si nota.

- Eu achit de data aceasta! răspunse Malvina, scotocind in geanta si scotand la iveala un card. Uite! Si te rog, nu face vreo smecherie sa achiti tu, pentru ca voi afla. Ok?

- Bine vrajitoare mica! spuse Augustin, luand cardul si asezandu-l langa paharul de apa, pe masa.

Malvina se ridică si se îndrepta catre baia doamnelor. Dupa cateva ore in compania lui Augustin, problemele din timpul zilei se mai diminuasera, sau cel putin nu le mai privea cu atat de mult tragism. Desi ii parea rau de gestul Rebeccai, constientizase ca nu mai putea schimbat, ce era facut, rămânea facut.

In mai putin de doua minute, Malvina se zari in usa restaurantului pasind hotarat catre masa unde il lasase pe Augustin, care acum nu mai era singur. Il vazu zambind si imbratisand strans o femeie. Malvina nu-si putu da seama daca era tanara sau batrana, deoarece femeia era cu spatele catre ea, insa familiaritatea cu care se purta Augustin cu ea, justifica faptul ca acesta o cunostea si ii purta o afectiune sincera. I se citea pe chip bucuria si emotia intalnirii.

Malvina inainta cu pasi greoi, avand inima cat un purice. Nu putu sa-si recunoasca, dar sa-l vada pe el in bratele unei alte femei o facea sa fie geloasă!

-Hei! Iubito, vino sa-ti prezint pe cineva! striga Augustin, in secunda in care o văzu apropiindu-se. Ea este sora mea, Victoria.

Un val de eliberare ii strabatu imediat trupul Malvinei.

-Deci, tu esti femeia care imi tine fratele sechestrat in Long Beach! comenta vesel Victoria, apropiindu-se si imbratisand-o.

-Aaa... Mi-as dori eu sa fie asa, balmaji Malvina, ametita de stransoarea Victoriei.

Cand aceasta o elibera intr-un sfarsit Malvina putu sa o observe mai bine.

Avea in fata ei o tanara inalta, bruneta cu niste ochi verzi-albastrui, aproape la fel de frumosi ca ai lui Augustin, un par lung negru care ii ajungea pana la mijloc. Atunci cand zambea doua gropite ii apareau in obraji. Buzele erau pline si rosii. Era o tanara foarte frumoasa. Exotica si cu forme bine definite. Ceea ce o contraria insa pe Malvina era faptul ca aceasta nu semana deloc cu Augustin. Adevarat ca amandoi erau inalti si bruneti, aveau ochii aproape de aceeasi culoare si intensitate, dar aici se opreau asemanarile.

-Cat stati in Los Angeles? intreba Victoria, in timp ce isi tragea un scaun de la o masa alaturata.

-Nu prea mult, raspunse Augustin. Am venit doar pentru cateva ore. Sa mancam, sa semnez eu cateva hartii, sa trec pe acasa sa-mi iau niste haine si apoi ne intoarcem in Long Beach.

-Vai! Asta inseamna ca nu vei trece sa o vezi pe mama? Daca afla ca ai fost prin oras si ca nu ai mers sa o vizitezi... te va renega! spuse Victoria, incepand sa rada.

-Tocmai de aceea nu vreau sa afle. Si pentru asta ma bazez pe discretia ta! raspunse Augustin, facandu-i cu ochiul.

-Fratioare, nu stiu daca iti amintesti dar tu esti cel care mi-a pus porecla "trompeta". Consider ca a venit vremea sa afli si tu pe pielea ta ce inseamna sa fiu o turnatoare, spuse Victoria, razand de propria gluma si scotocind in geanta dupa telefon.