Pull The Trigger

Capitolul 25 - All types of disasters

        Într-o singură clipă, Calistro sustrage cu doar câteva mișcări arma din suportul unuia dintre oamenii săi, îndreptând-o spre bărbatul care nu întârzie să îi copie gestul, înarmându-se la rândul său cu aceeași determinare de neclintit. Soldații reptilei îi urmează alături de oamenii lui Salvadore și în scurt timp mă trezesc înconjurată de persoane care nu fac altceva decât să îndrepte arme unul spre celălalt.

         Trecând la a mă reține cu o singură mână, Tomas și-o folosește pe cea eliberată pentru a face același lucru ca restul mafioților din încăpere și nu mai e nevoie de motive să-mi justific modul în care ochii mi se fac mari la vederea obiectului mortal din mâna sa. Obiect pe care știu că nu ar ezita să îl folosească. Nu sunt sigură cum de se întâmplă mereu asta, dar în ultima vreme mă trezesc doar în mijlocul a astfel de momente. Respirația îmi devine treptat sacadată și încerc cu o mișcare slăbită să mă desprind din strânsoarea lui Tomas, fără să am și succes însă.

- Oh, haide acum, Salvadore izbucnește iar în râs și fiori mă cutremură din cap până în picioare. Nu o să tragi... nu o să apeși trăgaciul ăla câtă vreme nu îți dau cu adevărat un motiv bun să o faci și amândoi știm asta.

- Ar trebui să pleci acum, Matteo. Cursa s-a terminat și știi și singur de ce ar fi mai bine să nu îți mai arăți fața nici la petrecerea de diseară, Dante alege să intervină și nu pot să nu mă simt recunoscătoare când atenția lui Salvadore pendulează pentru câteva secunde între cei doi veri. Doar pleacă, fără alte scamatorii și fără alte jocuri...

        Și aproape uitasem și de asta. Afurisita aia de petrecere. Petrecerea unde toți mafioții învinși își vor îneca gustul amar al eșecului în alcool în timp ce partea câștigătoare, reprezentată de Calistro și întreaga sa gașcă, vor profita de ocazie pentru a-și reînnoi legăturile și afacerile cu restul Europei și nu numai. Însă, chiar dacă știam asta, nu pot digera gândul că și Salvadore ar putea fi prezent acolo... abia am reușit să mă împac cu ideea că nu pot să îl strâng pur și simplu de gât deci, mai multe dezvăluiri de acest gen nu mă întâmpină prea plăcut.

- Și de ce aș face-o? Sunt mai mult decât îndreptățit să fac o mică oprire pe acolo dacă voi vrea. Totodată, noi am fost dintotdeauna în competiție, nu, Antonio? De ce să ratez o șansă nouă de la a mă întâlni cu draga de Emily, aici de-

- Asta nu e despre Emily, Calistro rostește scurt și hotărât, copleșindu-mi întregul corp cu un val aspru de fierbințeală. Nu doar tu și cu mine, însă toți din camera aceasta știu că alta este problema ta... alta și mai ales faptul că nu poți să accepți că am avut dreptate să fac ce am făcut.

        Într-un final, roata se întoarce și reptila este cea care obține o reacție surprinzătoare din partea celui spre care încă are revolverul îndreptat. Ochii lui Salvadore se îngustează brusc și trupul i se încordează instantaneu în timp ce degetele par să îi tremure de dorință pentru a apăsa trăgaciul. Înghit în sec și bătăile propriei inimi mă surzesc acum de-a binelea, laolaltă cu teama că, Calistro ar putea fi atât de nesăbuit încât să arunce asupra rivalului său o provocare ce ar putea da naștere în doar o clipă la o adevărată catastrofă.

        Inspir adânc și, în mod norocos, reușesc să mă dezlipesc de lângă fratele meu de această dată, profitând de modul în care și calmul său pare să fi fost cumva tulburat de scena din fața noastră. Execut un pas șovăielnic mai aproape de dezastru, însă aleg în mod înțelept să rămân în continuare camuflată de zidul creat de trupurile lui Dante și Calistro în timp ce trag cu ochiul către evenimentele ce urmează.

- Crede-mă, nu ai vrea să avem o repetare a ce s-a întâmplat atunci, nu? o altă întrebare răsună plină de o nevoie evidentă de a pune paie pe foc și să îmi țin respirația devine cea mai ușoară alegere în timp ce privesc cu ochi largi de șoc către spatele rigid al mafiotului ce îmi joacă rol de scut.