-Cu ce ocazie pe aici Weasley? i-am auzit vocea tatei din hol
Am traversat repede și ultima încăpere ce ne despărțea de hol trecând pe sub candelabrul din cristal, chair când ușa s-a deschis și a intrat tata urmat de alți trei bărbați.Pe unul dintre ei i-am recunoscut imediat. Arthur Weasley tatăl lui Ron Weasley. A vrut tot timpul să îl prindă pe tata cu ceva.
-Bună ziua! ni s-a adresat el politicos.. Dumneata trebuie să fi Jackson Riddle?-Da chiar eu sunt a spus el dându-și ochii peste cap.
Draco și Brad se uitau la domnul Weasley amuzați. Râsul strident al lui Belatrix a umplut încăperea.
-Lucius de ce ții oamenii aici? Nu fi nepoliticos a spus ea zâmbind .Mama a apărut de nicăieri. Părea puțin surprinsă de vizita celor trei dar i-a poftit pe "musafiri" în camera alăturată.
-Da ar cam trebui să...ne apucăm de treabă...a zis vrăjitorul din dreapta domnului Weasley.Era durduliu și era cu un cap mai scund decât domnul Weasley. Purta o mantie mov care îl făcea să arate și mai caraghios.
Cei trei au început să scoate niște obiecte ciudate dintr-o valiză maro.Jack și-a încolăcit brațul în jurul meu iar eu am început să zâmbesc fără să vreau. Cel de-al treilea vrăjitor care era înalt și țeapăn s-a uitat la noi pentru câteva secunde părând puțin uimit dar apoi și-a continuat treaba.
Eu și Jack ne-am întors la etaj lâsându-l pe tata cu o față tare nemulțumită.
-Ce vrei să facem acum? m-a întrebat Jack sărutându-mă pe buze.
-Vrei să ieșim la o plimbare? l-am întrebat eu punându-mi brațele în jurul gâtului său.-Haide mi-a spus el trâgându-mă de mână după el.
Draco și Brad urcau scările râzând.
-Ai văzut ce față a făcut? a întrebat Brad.
-Ce s-a întâmplat? i-am întrebat eu nedumerită.-Tata și ăia din minister s-au luat la ceartă ne-a zis Draco. Vor să se uite pe la subsol și tata zice că ne încalcă intimitatea a contiunat el devenind brusc serios.
-Noi voiam să ieșim la o plimbare a zis Jack. Vreți să veniți și voi?-Eu trebuie să trag o fugă până la Borgin and Borkes a spus Draco bâgându‐și mânile în buzunar
-De ce? l-am întrebat eu
-Nu te îngrijora mi-a răspuns el punându-si o mână pe umărul meu.-Vreau doar să văd ceva a continuat Draco.
-E totul în regulă?
Mama stătea în capătul scărilor. Era puțin cam palidă și arăta surprinsă dar nu într-un mod plăcut.-Vrem să mergem în oraș a răspuns Draco plictisit.
-Vă descurcați singuri? ne-a întrebat ea neliniștită
-Stai liniștită Narcissa nu e prima dată când mergem a zis Brad lăsându-și mâinile să cadă pe lângă corp.-Să aveți grijă de Sara a spus ea și ne-a lăsat singuri coborând scările.
Am coborât la parter după mama și am intrat în încăperea în care erau acum cei trei aurori.-Nu înțeleg! Este o încălcare gravă cu privire la decretul numărul douăzeci și trei!
Aurorii deja au confiscat niște obiecte pe care le-au pus toate grămadă într-un colț al încăperii. Tata părea mai furios ca niciodată.Jack m-a tras afară din cameră. Zâmbea cu gura până la urechi.
-Ce e? l-am întrebat eu nedumerită.
-Nimic doar că nu mă pot abține să nu zâmbesc când sunt cu tine mi-a spus trăgându-mă pe hol după el.
YOU ARE READING
Gustul Ispitei
Science FictionIsabella Malfoy începe al cincilea an la Hogwarts, unde se confruntă cu noi provocări, cea mai mare fiind să descopere adevărul întunecat din spatele băiatului brunet cu ochi pătrunzători. ⚠️În curs de rescriere⚠️