Sirius story
Mergeam agale spre stejarul batran. Dimineata de februarie era race dar placuta, mai ales cand aveai o blana calduroasa de caine. Ma intoarceam din Hogsmade de unde am „imprumutat" un ziar. Din cauza unui inconvenient micut ziarele nu mai ajungeau in acea saptamana la Hogwarts iar noi nu voiam sa ramanem in urma cu evenimentele.
Gasca ma astepta acolo, pentru ca am cazut de comun acord ca un cerb nu s-ar integra atat de bine in sat.
Le-am trantit ziarul la piciore si dupa ce am fost putin alintat de Emily, m-am transformat inapoi in om.
Remus rasfoia ziarul. Toti eram ingrijorati. Voldemort incepea sa castige teren, iar crimele...erau ingrozitoare.
De la ultima luna plina, Moony, era inca ravasit. Iar situatia de criza in care se afla lumea exteriora castelului parea ca nu ii este de ajutor. Starea lui o impartasea si restul grupului. Toti eram deprimati.
Ma uitam la ea cu gandul la discutia de seara trecuta pe care am avut-o cu baietii. De idiot, chiar daca e destul de evident, le-am spus, mai precis i-am intrebat, ce ar trebui sa fac in continuare. James mi-a spus sa nu astept; sa pretuiesc fiecare clipa si ca sunt un fraier ca stau cu ochii in soare, dar cand am adus-o pe Lily in discutie pur si simplu a schimbat subiectul. Remus nu sunea nimic, dar a fost de acord cu Peter care spunea sa o iau incet.
Toata scoala stia ca eu nu astept atunci cand era vorba de fetele pe care le plac, dar cu Emily era altceva. Era speciala. Unica. Iar din cauza asta nu voiam sa o dau in bara. Dar nici nu voiam sa astept si sa o pierd. Toate variantele erau riscante. Dar imi placea sa ma joc cu focul si nu imi era frica sa ma ard.
Dupa o dezbatere cruda si nemiloasa creierul a decis. Sau mai bine spus...inima.
-Emily? am intrebat cand ne pregateam sa ne intoarecem la castel. Ai vrea sa ne plimbam putin?
Privirea ei era una intensa si patrunzatoare. Imi era totusi teama sa nu interpretez gresit, dar cred ca si eu insemnam pentru ea ceva mai mult.
Dupa ce m-a studiat cu privirea cateva secunde a acceptat.
Era liniste intre noi. O liniste apasatoare. Am hotarat sa incep cand am ajuns destul de departe de un grup de elevi din anul 3.
Deschideam si inchideam gura ca un peste pe uscat. Chiar eram un idiot.
-Am crezut ca nu va fi asa de greu sa fac asta dar in cazul tau e diferit. Ochii ei, o furtuna de albastru si verde, ma priveau. De cand ai venit ai fost ca o lumina pentru mine. Toata viata mea era umbrita de drama familiei dar tu ai reusit sa ma faci sa uit de probleme. Prezenta ta e benefica pentru mine. Emily.... eu cred ca nu mai putem fi prieteni!
Ne uitam unul in ochii celuilalt, iar cateva secunde s-au scurs in liniste pana cand cuvintele s-au asternut in capul fiecaruia.
-A, nu? a soptit ea parca mai aproape de mine.
-Nu...am spus neluandu-mi ochii de la ea.
-Atunci ce propui? vocea ei era suava. Oare nu m-am inselat? Simtea la fel?
-Ceva mai mult decat atat...
Fetele noastre era atat de aproape incat puteam privi in adancurile din ochii ei. Primul sarut a fost ca o muscatura din fructul interzis. Cu fiecare clipa doream mai mult.
Emily's memories
***Iar in acea dimineata rece de februarie ceea ce in septembrie parea a fi o simpla mutare din Franta in Anglia pentru Emily a devenit mai mult. Niciodata nu a visat ca va avea ce avea aici. Intr-o lume plina cu straini si-a gasit cei mai buni prieteni. Cel pe care l-a admirat pentru felul de a fi, cel care de obicei nu are ochi pentru o persoana asa ca ea, o aprecia, o facea sa se simta iubita.
Viata ei inainte de Hogwarts era buna. Satisfacatoare chiar. Dar pentru cei care nu accepta falsitatea si prietenii doar cu numele era o povara. Celelalte fete de la scoala radeau de ea din cauza parintilor. Familiile lor erau perfecte. A ei...nu.
Parintii ei divortasera cu 2 ani in urma. Mama s-a recasatorit iar Emily traia impreuna cu ea si tatal ei vitreg, care era un om rece si nepasator iar curand mama ii era asemanatoare.
Tatal ei era in strainatate cu treburi la Minister. Nu avea timp de ea. Mamei nu ii mai pasa.
Ii lipsea atentia de care un adolescent avea nevoie. Avea nevoie de sfaturi, pe care nu le primea de la nimeni.
Emily nu a mai vorbit cu nime i despre familia ei. Nu pana la Lily, dar nici ei nu ii spusesera chiar totul. Nu voia sa fie judecata de noii ei prieteni.
La inceput simtea ca nu se poate integra dar totul a devenit mai usor de cand el o observa. De cand el o trata ca pe o prietena.
In acea dimineata de februarie totul s-a schimbat pentru Emily***
Sirius story
Relatia noastra nu i-a surprins foarte mult pe prietenii nostri. Am observat chiar ca, subtil, Lily i-a dat 5 galeoni lui Remus. Privirile pe care le-au impartasit de-a lungul anului erau nimic mai mult decat un pariu.
Dar restul scolii a facut din acest simplu fapt, firesc de cand lumea, o adevarata barfa. Ca sa fiu sincer nu ma deranja. Eram mandru de mine pentru ca am cucerit cea mai frumoasa fata.
Seara in camera comuna era mare galagie, iar o buna parte din privirile colegilor erau asupra grupului nostru. De ce nu provocam si noi galagie? Era seara temele si ne-am fi ales cu priviri dojenitoare de la fete si Remus. In ultima vreme punea mare pret pe invatat. Si il inteleg, era varcolac iar asta ii ingreuna foarte mult viitorul, iar obsesia conducerii lumii pentru vrajitori pur sange (numai gandul ma facea sa imi dau ochii peste cap) era puternica. Eram sigur ca va obtine cele mai bune rezultate la final, dar nu puteam garanta asta si dupa terminarea Hogwarts-ului.
Si chiar daca am scapata de autoritatea parintilor, chiar daca nu mai eram nevoit sa traiesc cu gandul la sangele meu, vedeam ca in jur lumea, din nou, se rezuma la acest fapt. Inainte era si mai rau, nu aveai drepturi daca nu aveai cel putin o ruda apropiata care sa garanteze pentru tine. Sa fi nascut din incuiati este destul de rau pentru viitor, dar sa fi varcolac era o condamnare ori la o viata pe fuga ori la moarte. Vedeam presiunea naturii sale in ochii lui, chiar daca incerca sa o ascunda. Ma intrebam ce se va intampla cu Remus in urmatorii ani...ce se va intampla cu mine, cu noi toti? Vom mai fi in viata sa vedem cum evolueza lumea vrajitorilor?
Buna dragilor! M-am gandit ca este vremea pentru jn nou capitol la aceasta carte asa ca here am I)))
Sper sa va placa si va astept parerile💞
CITEȘTI
Sirius Black - Intorsatura vietii
Fanfiction"Viata mea era incompleta pana sa apara ea, mi-a schimbat viziunea, perspectiva de a gandi. Ea mi-a schimbat viata." -Sirius Black Fiul ce mare al familiei Black, isi traieste viata la Hogwarts, in anul 6. Era cunoscut pentru intreruperea seriei...
