Alesul Inimii (vol. 2) INGERI SI DEMONI

Partea 20

- Deci...- ii spun eu incercand sa tai tensiunea din camera si, deasemenea sa il intrerup din conversatia lunga si enervanta pe care o purta cu oricine altcineva in afara de mine -... unde o sa dorm? Sunt un pic cam obosita.

Evident, m-am adresat cu o voce de copil, asigurandu-ma sa ma uit in jos, la picioare, in ciuda faptului ca nebuna vroia sa le rupa beregata celor care stateau in calea mea spre Drake.

Sau poate nu ar fi numai nebuna...

De cand am ajuns la castelul sau, tot ce a facut a fost sa vorbeasca cu soldatii sai.

Enervanta chestie.

Exact! afirma la fel de iritata nebuna.

Asa ca, odata ce i-am adresat intrebarea s-a oprit din vorbit (In sfarsit!), si cu siguranta s-a uitat spre mine. Cum aveam privirea tintita in jos, nu puteam vedea asta, dar parca ii simteam privirea.

Care era un pic prea conventrata asupra mea.

Ridic incet privirea spre el si ii zambesc usor.

Il vad cum le face semn soldatilor sa plece si se intoarce spre mine.

Ofteaza, isi trece mana prin parul sau si se uita atent, in ochii mei.

- Vei dormi la mine in camera! imi spune scurt si apoi imi face semn sa il urmez.

Atat?

Adica, nu ma deranja sa dorm in camera lui, in patul lui, dar pe bune acum.

Asa se vorbeste cu iubirea vietii tale?

Ma incrunt si ma opresc din mers.

- Ok! Uite care este faza! Am venit aici pentru tine! Pentru ca noi doi sa putem fi ceva! Asa ca ma astept sa fiu tratata ca atare! Ne-am inteles! tip- strig eu la el.

In cateva clipiri eram lipita de perete.

- Pe bune!? Peretele? Atat de cliseica este faza asta-

Imi pune degetul sau aratator, pe buze, intrerupandu-ma din trancaneala si se uita serios in ochii mei.

Stam in pozitia asta cateva minute bune, timp in care ne analizam reciproc trasaturile faciale si banuiesc, numaratul clipirilor ochilor - eu asta am facut. Ochii aia erau prea frumosi pentru a fi inchisi, asa ca am numarat de fiecare data cand afurisitele alea de pleoape ale lui ii acoperea ochii aia frumosi.

Oftez in interior, auzind un geamat intern din partea nebunei, care bolborosea ceva de parfumul lui si de cat de aproape este de noi, incat am putea sa il sarutam.

Asa ca, fara vreun alt gand, il trag spre mine si il sarut.

Cred ca am murit si am inviat din nou...

Altfel nu pot sa imi explic ce simt acum.

Buzele lui... sunt mmm!

Ahammm! murmura nebuna.

Le-as manca...

Le-as rontai! adauga ea.

O Doamne! O nebunie. Nu mai am cuvinte.

Cum poti descrie in cuvinte ceva atat de extraordinar.

Ma simt de parca as fi high doar din cauza sarutului sau.

Drake ma strange in brate, evident reactia lui mai tarzie, - cred ca a fost prea uimit de reactia mea -, ma trage mai aproape de el si ma saruta mai cu forta.