Capitolul 43 He would leave

236 13 2
                                    

Ei bine da.. au trecut 2 saptamani, iar acuma Harry si baietii va trebui sa plece. Hmm.. primul turneu in care cuplul Harris nu va fi complet nu va fi prezent. Iar asta ma deprima si ma scoate din minti, azi e ziua in care.. ma voi separa timp de 30 de zile de Harry.. timp in care ma voi gandi serios la ceea ce voi face, ma voi gandi la tot ceea ce am facut pana acuma, imi voi face ordine in ganduri si voi realiza ceea ce mi-am dorit din totdeauna. Sa devin design vestimentar si sa lupt pentru ceea ce mi-am dorit, nu o sa las pe nimeni sa ma impiedice in dorinta mea. Stiu ca nu voi putea fi fericita fara Harry, dar macar voi incerca sa traiesc cu gandul ca nu-l voi mai putea avea niciodata.

Iar azi e timpul sa ne despartim pe veci.. relatia asta e chiar.. nu pot sa cred ca m-am gandit ca relatia noastra va putea fii una formala, va putea continua si ca ne vom casatorii si vom fii in sfarsit o familie fericita. Voi renunta la bar, la rolul de bodyguard si imi voi purta singura e grija, imi voi vedea de viata mea cu sau fara Harry, poate ca el ma va uita, barbatii uita redepe nu sufera asa de mult ca noi femeile, doar ca Harry e genul de baiat mai sensibil care il doare mult si plange extrem de rau si e foarte afectiv.. Dar.. iubirea noastra e imposibila si asa va ramane mereu. Eu voi.. voi fi doar o umbra neagra ce nu va aduce lumina in inimile oamenilor niciodata ce nu va straluci ca o stea alaturi de persoana pe care o iubeste si o vrea langa ea, nu voi schiata si contura niciodata un zambet pe chipul meu pentru ca nimic nu va mai fi la fel fara el.. fara iubirea noastra care ne completa si ne facea sa luptam sa mergem mai departe..

Cel putin.. acuma.. cu plecare lui in turneu, ne va face sa ne gandim la tot ceea ce nu am apucat sa realizam pana acuma sau ne-am dorit sa o facem dar nu am pus in practica. Dar e oke.. ma simt.. ma simt bine.. incerc sa desenez un zambet fals pe fata mea, incerc sa ma fac ca totul e bine ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat niciodata, dar totul imi iese prost. Totul e pierdut..


- Hmm.. cred ca e momentul.. -spune acesta in timp ce-si i-a geamantanul ganadu-l in limuzina si apoi intorcandu-se catre mine privindu-ma adanc in ochi-


- Da.. -spun trista lasand privirea in jos, el venind si ridicnadumi-o cu degetul sau-


- Hei.. va fi bine.. iti promit.. nu te intrista asa, trebuie doar sa avem rebdare si sa speram. Sa speram ca totul va fi bine.


- Si daca nu ? Daca totul.. se va inrautatii.. eu vreau sa fiu cu tine, vreau sa fi tu cel care ma strange in brate in fiecare dimineata si ma saruta.. tu ma faci fericita..


- Te iubesc asa mult..


Fruntile noastre se lipesc una de alta in timp ce ochii nostrii se inchid, iar buzele naostre se apropie din ce in ce mai mult, mainile lui inconjurandu-mi mijlocul, mana sa dreapta mangaindu-mi usor spatele, iar eu punandu-mi mainile pe pieptul sau. Andreea si cu Hazza fiind sus pe geam privindu-ne.


- Si eu te iubesc.. -ii soptesc usor-


- Imi pare rau...


- Si mie..


Buzele noastre se lipesc, formand un mic sarut lung si pasional, acesta sarutandu-ma flamand, in timp ce mainile sale imi apuca fata, degetul lui frecandu-se incet de obrazul meu, buzele sale carnoase cuprinzandu-le pe ale mele, corpul meu fiind lipit de abdomenul sau, umflatura s-a simtind-o cum imi apasa feminitatea.. Limba lui cerand permisiunea sa o intalneasca pe a mea, eu dandu-i voie, si asa fromand un mic dans in gurile noastre, limbile noastre incrucisandu-se, buzele lui mangaindu-le suav pe ale mele. Acel sarut dulce si tandru.. transformandu-se intr-unul animalic, unul salbatic , ca si cum ar fi fost ultima zi.

Yes I will be Mrs. StylesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum