🌸Capitolul 13🌸

312 6 0
                                    

-Eu... Nu știu ce e e cu mine. *spun temătoare, formându-mi-se un gol în stomac.*

-Tu calmează-te. Totul va trece, trebuie doar să... Ahhhhhh!! *țipă din tot sufletul *

-Mell... Mell...Esti bine? *întreb întreb îngrijorată *

-Bella, eu.... Mă doare burta.. Ahhhh! *țipă din nou*

-Rezistă puțin! Vin! *încerc s-o încurajez încurajez *

Îmi găsesc un taxi liber și mă duc spre casa lui Melody. Intru în camera ei și o găsesc inconștiență pe podea cu mâna la burtă, telefonul pe jos, într-o baltă de sânge. Sun serviciile de urgență. Solicit o ambulanță și la scurt timp apare. O i-au pe Mell de mână și urcam în ambulanță. În alte 2 ore stând pe coridorul aceluiași spital.
Aștept atat de mult vestea medicilor.

Mă așez pe scaun cu picioarele la piept și gândindu-mă cu ce naiba am greșit în viața asta. Mama să moară. Băiatul pe care îl plac să fie rănit, iar acum prietena mea suferă.

La scurt timp, apare Andrew. De unde naiba știe el că suntem la spital. Îl văd agitat căutând blocul operator, iar odată ce mă vede fuge cu viteză spre mine. Se pune alături de mine și mă ia la întrebări. Pare șocat, speriat, distrus. Avea ochii roșii. A plâns. Părea obosit.

-Ce se întâmplă aici? Ce e cu Melly? Cum se simte? De ce a ajuns aici și în ce stare e? *pune o sută de întrebări *

Mă uit la el cu ochii în lacrimi. Nici nu pot să răspund. Nici eu defapt nu știam ce a pățit.

-Răspunde-mi Bella! *strigă *

-Nu știu! Vorbeam la telefon când mi-a spus că se simte rău și dintr-o dată a căzut țipând. Am încercat să ajung cât repede posibil, dar am găsit-o inconștientă acasă... Și... *ezit să spun*

-Și ce Bella? *tipă din nou*

În momentul acela de tensiune se deschid ușile de la sală, Mell pe patul de spital adormită, condusă de 2 asistente în salon. Iar medicul ieșind din urma acelui pat.

-Sunteți cu Domnișoara Watson. Îmi pare rău pentru pierderea voastră. Din păcate fătul nu a putut fi salvat. Ea a folosit prea multe medicamente. Mă mir cum de ea este în viață.

-Stați așa. Făt? Despre ce e vorba? Ce copil? *spune și nu îi vine să creadă tot ce tocmai a auzit de la doctor.*

-Domnișoara avea un termen de 3 săptămâni. Nu era cu risc, dar stresul și oboseala i-au fost factori fatali fătului. Îmi pare rău pentru tine! Urma să devii tătic. *spune doctorul *

Andrew se așează pe scaun de parcă a fost lovit de fulger. Abia atunci îmi dau seama de ce se întâmplă. Mell m-a sunat spunându-mi că a rămas gravidă și că a fost drogată și agresată.
El pufnea în stânga mea.

-Bella, cum dracu? M-a înșelat... Este o... *pornește propoziția, dar îl opresc la timp*

-Nu Andrew! Nici nu îndrăzni să spui acel cuvânt când e din vina ta ceea ce s-a întâmplat cu ea și suferința prin care trecea. *îi spun răspicat fără să mă uit la el *

-Cum adică? Eu am pus-o să se culce cu alții? Doar după asta și umbla. N-o satisfăceam destul sau cum. Ah, stai, curvelor niciodată nu le ajunge...*spune taios*.

Nu mai am răbdare când îmi jignește prietena în asa mod. Îi dau o palmă peste față, având lacrimi în ochi. Nu-i voi permite să vorbească așa despre fata care îmi servește drept sora.

-Esti cel mai groaznic om! Cum poți vorbi așa despre ea. Nu îți pare rău?
Să știi că faci o greșeală enormă, Black. Nu te mai apropia niciodată de Mell a mea. Și vreau să știi că nu este vinovată cu nimic. Vinovatul e cel mai aproape de tine. O să regreți. *îi spun dar el rămâne nedumerit *

-Nu-mi pasă deja! E o.... *vrea să spună dar mă întorc spre el*

Mă întorc cu ochii plini de ură spre el. Nu suport să îl mai văd. Mai ales jignirile pe care i le adresează frumoasei mele. Mă întorc și îi arăt un gest obscen,mergând spre camera în care se află frumoasa mea.

Aștept 1 ora până se trezește. Îmi cere apă pe care eu i-o dau. Acum suntem doar noi două.

-Mell, ești mai bine? *o întreb pe un ton îngrijorător*

-Scumpo.. *îmi spune cu lacrimi în ochi. Te iubesc. *cu lacrimi în ochi și ochii mari privindu-mă*

-Și eu prințesă! Totul s-a terminat. *spun mâhnită*

Ea se uita la mine nedumerită, acela fiind momentul în care ecranul telefonului vibrează, semn că a primit un mesaj. Îl deschide, la care rămâne cu gura căscată și se uită cu ochii deschiși la mine și plânge. Cred că știu de ce. Îmi dă telefonul să vad ce mesaj a primit.

"Speram că ești diferită de celelalte. Erai specială în ochii mei. Dar acum ai murit. Defapt, eram în comă din noaptea cu clubul, dar astăzi ai devenit o persoană inexistentă pentru mine. Mă mințeai că ieși cu Bella și te duceai să ți-o tragi cu alții. Culmea. Cu unul din ei ai avut și un plod. Ești o curvă. Cu această etichetă ai rămas în ochii mei. M-ai distrus. Am fost un prost. Sper să găsești un alt prost.
Pentru că NOI am terminat-o aici.
Definitiv. "

Prostul. Nu pot să cred că a făcut așa ceva. Este de neiertat. Mell nu înțelege nimic din ce se întâmplă. Citind atent mesajul. La cuvântul plod își duce mâna la burtă. Se uită cu ochii ei ciocolatii la mine. Suspin și în cele din urma găsesc o fărâmă de putere cu care să-i spun adevărul. Pe chipul meu se vedea durere. Pe al ei nu stiu ce amalgam de emoții și fețe vor apărea.

-Mell, îmi pare rău! Dar.. Uh... Umm! *spun încercând să nu i-o dau din prima*

-I-am pierdut, nu-i așa? Copilul și pe Andrew *spune umplândui-se ochii cu lacrimi.*

-Da. *răspunsul meu vine scurt*

Mell a început să suspine. Nu pot simți ce simte ea, nici nu vreau să îmi imaginez, dar aici și acum îi voi fi alături.

🌸Atracția🌸Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum