Simt o atingere suavă și liniștitoare pe față.
Mă smucesc și îmi trag pătura pe cap în speranța de a mai câștiga încă zece minute de somn
— Iubito! E ora doisprezece, se aude vocea groasă a lui Ash.
Iubito?
Zâmbesc involuntar și îmi deschid ochii.
Îl zăresc pe Ash care mă privește în timp ce își sprijină capul în mâini.
— Ești frumoasă până și trezită din somn, se hlizește.
— Și tu ești frumos, spun și vorbesc serios.
— Da? mă întreabă zâmbind în timp ce se apropie din ce în ce mai mult. Astăzi tu ești sărbătorita, tu ești cea frumoasă.
Mă apropii și eu de el și îmi mușc buza inferioară.
— Ești dulce, spun și zâmbesc.
Își lipește buzele de ale mele făcându-mă să mă cutremur.
Nu credeam că există un astfel de mod de a-mi începe ziua. Cred că m-aș putea obișnui cu o astfel de trezire.
Mă sărută tot mai pasional, iar când se desprinde îmi zâmbește cald.
— La mulți ani! exclamă și mă prinde strâns în brațe când mă ridic. Dar de mâine eu voi fi fin nou cel frumos. Râde adorabil, iar eu îl imit.
— Incompetentul de Brandon a plecat până la magazin, deci ce ai zice de un mic cadou? Întreabă cu un zâmbet pervers în timp ce își vâră mâna între coapsele mele.
Trebuie să rezist. Trebuie...
Îmi arcuiesc spatele la atingerea sa delicată și îmi desfac picioarele instinctiv.
Pur și simplu nu îi pot rezista, e prea...
Își dă tricoul jos și se ridică deasupra mea.
Gem când începe să mă sărute pe gât, iar mâna sa continuă să mă atingă emblematic.
— Ash! murmur, iar respirația mi se îngreunează.
— Shh. Aici eu sunt șeful iubito, spune, iar cuvintele sale mă incită mai mult ca orice.
Mă dau bătută și îl las să îmi ofere ceea ce nu credeam vreodată că voi primi atât de curând.
***
Nouăsprezece ani.
Astăzi fac nouăsprezece ani. Nici nu știu cum ar trebui să mă simt. Cum să reacționez. Știu că mai am doi ani până să fiu în totalitate majoră, dar chiar și de acum trebuie să mă mobilizez. Am trecut prin atât de multe, încât simt că sunt pregătită pentru maturitate.
Am obiceiul să mă gândesc la asemenea chestii în duș. Mă ajută să spăl gândurile rele, precum spunea mama odinioară.
Apa fierbinte îmi atinge corpul ușor și mă face să mă relaxez total.
Scot capul de după perdeaua de baie în cautarea unui prosop, dar se pare că am uitat să îmi iau unul.
Îmi dau o palma zdravănă peste frunte și privesc către ușă.
— Ash! Poți veni putin? strig cât mă țin plămânii și aștept ca iubitul meu să apară din clipă în clipă pe ușa de mahon.
Scârțâitul ușii mă face să tresar și aud niște pași familiari.
Slavă Domnului!
— Doreai un prosop?
Scot capul de după perdea și rămân șocată când văd cine stă în fața mea.
— Brandon?
— Poftim, spune zâmbind și îmi întinde un prosop.
Ce naiba?
Trag draperia și îmi înfășor prosopul în jurul trupului jilav, după care ies.
— Cum te simți?
Încă nu a plecat? Dumnezeule!
— Păi...
Mă opresc când dau ochii cu Ash care stă în fața mea, palid și cu un prosop în mână.
Brandon apare în spatele meu numaidecât agravând situația.
Nu!
— Ce se întâmplă aici? întreabă, iar furia i se citeste în ochi.
— Mi-a adus un prosop doar.
Se apropie și mă dă la o parte, după care îl privește pe Brandon în ochi.
— Ce dracu' cauți în baie, cu ea? Nenoro...
— Liniștește-te omule. Am auzit înaintea ta că are nevoie de un prosop. Nu o puteam lăsa să aștepte, spune Brandon ușor agitat, dar totodată calm.
Ash strânge din pumni și se îndepărtează.
— Haide să mergem! spune și mă prinde de mână.
Mă bucur totuși că a făcut un efort să nu își piardă cumpătul... măcar azi.
Închide ușa cu putere și mă privește cu acei ochi furioși, verzi, și delimitați de venișoare roșii pe margini.
— Ce mama dracu' Atlanta? țipă și se încruntă.
— Ce?
— De ce îți petreci vremea cu... ăla?
— Ți se pare că eu îmi petrec vremea cu el? Te-am chemat pe tine! Izbucnesc și eu.
— Dar ai... ahhh... așa e, nu e vina ta. Sunt doar paranoic, spune, iar tonul i se schimbă total.
— Îți înțeleg dubiile, dar trebuie să te calmezi. În seara asta pleacă oricum, spun cald și îl mângâi pe obraz.
Își pune mâna peste a mea și mi-o mângâie cu degetul său mare și aspru.
— Bine, spune rece.
Mă retrag și îmi scot rochia crem din dulap.
— Ash dragule! se aude vocea mamei de jos.
— Ar trebui să îmi fie frică? întreabă el ironic.
— Mmm... nu știu, îl tachinez. Ar trebui să de duci.
— S-a făcut șefa! spune după care iese pe ușă.
Îmi trag pe mine rochia și mă holbez în oglindă.
Mă minunez când văd cât de mult mi s-a schimbat forma corpului de când am făcut chestii cu Ash.
Mă înroșesc la propriile gânduri și încep să chicotesc.
Îmi pieptăn părul, iar buclele îmi cad peste umeri lovindu-mi ușor spatele.
Îmi dau un strat subțire de tuș pe pleoapele superioare și îi mulțumesc Domnului că mi-au ieșit bine.
Optez pentru un ruj de culoarea piersicii și când sunt gata, mimez un sărut în oglindă.
Mă încalț cu pantofii mei preferați și privesc la ceasul în formă de inimă de pe perete.
E deja ora patru?
Soneria răsună când ies din cameră și mă îndrept către ușa de la intrare.
Apăs cu putere pe clanță și când ușa se deschide, rămân plăcut surprinsă.
— Georgia!?
Prietena mea sare pe mine și mă sărută pe ambii obraji în timp ce mă strânge în brațe.
— La mulți ani! exclamă entuziasmată.
Se desprinde și mă privește zâmbind cu ochii săi verzi și pătrunzători.
— Haide, intră, spun zâmbind și îi fac loc înăuntru.
Când intrăm în living tresar când toți ceilalți strigă la unison La mulți ani! Și lacrimile îmi dau instant când privesc la zâmbetul cald al mamei.
— Vă mulțumesc tuturor! spun și o lacrimă îmi curge pe obraz.
— Deschide cadourile draga mea. Chițăie mama și arată spre grămada de pachete de pe masă.
Încep să deschid cadourile rând pe rând.
Mama mi-a dăruit o rochiță roz , Georgia mi-a dat un set de tacâmuri aurit, iar Brandon, un alt pulover, de mătase de această dată. Am ajuns la ultimul cadou, cel de la Ash.
Nu mă așteptam să îmi cumpere ceva.
Cutia e împăturită cu hârtie recilabilă cu imprimeu de ziar.
Cred că s-a chinuit ceva, și sincer nu mă așteptam să fie atât de ordonat.
Rup nerăbdătoare hârtia și ajung la o cutiuță roșie catifelată.
Dumnezeule!
Privesc la Ash care pare emoționat, și continui să desfac capacul cutiei.
Înăuntru se află un inel de aur alb cu o piatră roz în formă de inimă.
Simt cum emoțiile mă copleșesc, și citesc hârtiuța de dedesupt.
"Atlanta... știu că nu sunt un romantic, probabil cum tu te aștepți să fiu, sunt un bădăran, știu, dar te iubesc cu tot ce am mai bun în mine.
Inima mea era bucăți până ca tu să apari în viața mea.
Nu știam ce gust are dragostea până să te sărut prima dată, la naiba! Nici măcar nu sunt în stare să îți spun astea față în față, dar această mică scrisoare și acest cadou probabil neînsemnat, sper să fie de ajuns încât să înțelegi că sunt al tău și doar al tău începând de acum și până în vecie.
Te iubesc!
Post scriptum: Întoarce inelul cu piatra în jos."
Ash."
Cu ochii plini de lacrimi, fac precum spune scrisoarea și întorc inelul.
Pe margine, fix sub piatră, sunt inscripționate următoarele cuvinte:
A&A- de acum până în vecie.
La naiba! Cedez și îmi ridic privirea către Ash.
Așteaptă răspunsul meu.
Mă ridic și sar pe el, aici în văzul tuturor, îl sărut cu tot ce am în mine. Cu dorință, cu pasiune, cu iubire.
De acum până în vecie...