Dupa ce au terminat, Jake si Ron au mers in camerele lor sa doarma.
Abby deschide usa si se strecoara pe hol.
-Asa.. Usor, sa nu-i trezesc.
Si-a luat bagajul si a plecat usor din casa fara ca cineva sa stie ce a pus ea la cale si fara sa se uite la ce lasa in urma ei.
Dimineata Ron a mers sa o trezeasca.
-Abby, trezeste-te.
Din camera nu se auzea nimic.
-Abby!! Ma auzi?
Din nou, liniste.
-Abby, intru peste tine!
Si fara sa mai stea pe ganduri, Ron deschide usa. Dar camera era goala. Patul era neumblat, fereastra inchisa si sifonierul ravasit. Pe noptiera era un bilet: "Tata, imi pare rau ca am plecat dar trebuia sa va ajut cumva. Stiu ca tu nu m-ai fi lasat niciodata saa fac asta. Ai grija de tine. Jake are deja 12 ani asa ca e destul de mare sa te poata ajuta. Va imbratisez si va iubesc".
-Jake!!
-Da, ce s-a intamplat?
-Abby a plecat.
-Asa devreme? Cheia de la magazin e pe masa.
-Nu la magazin.
-Dar unde?
-In Chicago.
-Dar e departe. Cum a ajuns ea pana acolo? Nu cumva e din cauza anuntului?
-Ba da! Ce ne facem acum??
-Nu stiu..
Ron nu stia incotro s-o ia. Ramasese si cu magazinul si cu un copil pe cap.
-Mergi sa te pregatesti.
-Ma duc acum.
In timp ce Jake se pregatea, Ron statea si se gandea cum se va descurca.
-D-abea ma descurcam cand era si Abby.. Acum ce o sa fac? Dar cel mai important.. Ea ce o sa faca.. Are o varsta frageda. E doar o pustoaica. Doamne.. Te rog ajuta-ma..
-Sunt gata,tata.
-Hai sa mergem..
-Tata, nu mai fi suparat. Abby e mare, o sa se descurce.
-Sper, Jake... Sper.
Cei doi au plecat. Abby calatorise toata noaptea cu trenul. Iar spre dimineata a ajuns. Nu mai vazuse niciodata atata aglomeratie..
-In Detroit nu era atata lume nici la balul toamnei.
A spus ea amuzata apoi a inceput sa caute hotelul Peninsula. Tot intreba si oamenii nu faceau decat sa o ameteasca mai rau.
-Mai bine iau un taxi.
Asa ca a mers la prima masina galbena pe care a vazut-o.
-Buna ziua. Liber?
-Da. Urcati.
-Ma duceti va rog la Hotel Peninsula?
-De ce nu mergi pe jos?
-Nu stiu unde e. Eu sunt din Detroit.
-Inteleg.. Vezi straduta aia mica?
-Da.
-O iei pe ea. Si o sa iesi in strada cu hotelul.
-Vai.. Multumesc mult.
Soferul ii zambeste cald. Abby coboara apoi o ia la goana spre hotel.
Cand a ajuns pe strada a ramas uimita de maretia cladirii.
-Cu Dumnezeu inainte si cu dracu' in spate. Doamne ajuta.
A spus ea incepand sa tremure de emotii si pasind usor spre intrarea in hotel.
-Buna ziua!
Spune ea hotarata cu gura pana la urechi.
-Buna. Cu ce te pot ajuta?
-Am venit pentru anunt!
-Ce anunt?
-Cel din ziar.
-Aa. Stai putin.
Femeia ii zambeste in coltul gurii si se duce intr-o camera alaturata. De acolo iese insotita de un barbat inalt, bine-facut si cu o privire care te spinteca.
-Buna ziua, domnisoara.
-Buna ziua.
-Ce vant te aduce pe aici?
-Am venit sa ma angajez.
-Vad ca esti foarte hotarata.
-Stiu! Seman cu mama.
-Scuza-ma ca te intreb, cati ani ai?
-17.
-Multi inainte. Si mama ta?
-Mama.. Ar fii avut 34..
Spuse Abby cu o privire trista.
-Ah.. Imi pare rau. Si zici ca vrei sa te angajezi?
-Da!
-Hmm. Ai mai lucrat in domeniu?
-Nu..
-Mbine. Ashley, adu-i o uniforma.