- Carmen... Deci tu esti acea fata care are inima lui Edmond! Deci tu esti acea fata pentru care el e cu noi... As fi vrut sa te vada si Tiberiu al meu. S-ar fi bucurat de prezenta ta aici, in sfarsit! Adauga ea, mangaind chipul imbujorat al fetei de langa mine. – Nu te teme, draguta, aici e si casa ta, de patru ani de zile. Usa noastra iti e deschisa de patru ani de zile. Vino! Sa te vada toti! Suntem maguliti ca ne-ai trecut pragul. Suntem atat de incantati ca, in sfarsit, va vedem impreuna. Ati asteptat atat de mult timp sa faceti pasul asta! Iarta-ne, draga mea!
- Nu am ce sa va iert! Sopti Carmen, incruntandu-se usor. – Am doar sa va multumesc pentru Edmond! Mi-a povestit despre voi toti... Va cunosc din vorbele lui... L-ati ajutat in tot acest timp. De fapt, a fost o binecuvantare ca a ajuns la voi.
- Noi suntem cei binecuvantati, draga mea. Edmond ne-a fost trimis de providenta. Dar, vino. Haide, Edmond, asezati-va! Inca nu am inceput gratarele.
- Pot sa va ajuta cu ceva? Intreba Carmen, zambind dulce, spre marea mea satisfactie.
- Nu e nevoie. Avem ajutoare suficiente. Tu doar simte-te bine alaturi de noi. Cel mai mare ajutor al tau e prezenta voastra aici. In sfarsit, il vad pe Edmond fericit! A fost si timpul.
Alexandra s-a grabit sa se apropie, din momentul in care a aflat ca am sosit noi. Ne-a imbratisat si ea... si s-a asezat alaturi de noi.
A fost o dupamasa de poveste... Toti incercau sa intre in gratiile iubitei mele, iar Carmen s-a adaptat repede. Am vazut-o zambitoare si senina... insa nu s-a dezlipit de mine. Dar nici nu mi-am dorit asta. Cum sa se indeparteze de mine, cand am asteptat atat s-o am langa mine? Nu a fost veselie. Cum era si normal. Eram in doliu... insa nu mi-a lipsit veselia altor ocazii. M-am bucurat ca familia mea a indragit-o pe Carmen iar ea a savurat momentul si s-a bucurat sincer. Alex a povestit multe din cei patru ani, ridicandu-ma in slavi... insa nu a pomenit nimic de racolari si fetele din subsoluri. Nimic. Carmen ii sorbea fiecare cuvant despre mine. Ma privea cu mandrie si satisfactie. Punea des intrebari daca nu intelegea ceva din spusele lui Alex. Nu a fost tacuta. A fost ea! A fost fata pe care eu am cunoscut-o din clasa intai.
I-a mai multumit o data pentru haine. A servit cu pofta din mancarurile gatite... spre marea desfatare a celorlalti. A fost admirata de toti cei de fata, spre marea mea satisfactie. A fost tratata ca o printesa. Inainte de a pleca, ea i-a smuls lui Alex promisiunea ca ne va da vacanta asta. Ca ne va da timp sa fim impreuna si sa ne bucuram de noi.
Carmen a zambit tot drumul pana la apartament. Am urcat impreuna, tinandu-ne de mana. Am descuiat usa si am intrat in caminul meu. Oh! Ce satisfactie am simtit! Multumesc Tiberiu! Nu te voi uita niciodata pentru ce ai facut pentru mine!
- Cum a fost, iubire? Am intrebat eu in timp ce ne asezam pe canapea.
- Mi-a placut acolo. Serios! Sunt oameni de treaba! Chiar sunt de treaba.
- Acum te-ai convins si tu pe cine am avut alaturi patru ani de zile. Cine m-a ajutat patru ani de zile. A fost cea mai buna alegere. Daca m-as fi intors la Tudor, as fi ramas la acelasi nivel... Nu as fi simtit cum se traieste intr-o familie... Iar noi, probabil, nu am fi fost acum impreuna. Narcisa ar fi fost intre noi... in primul rand... Asa, singurul lucru ce imi mai lipseste e un nume! Atat! Dar nu ma mai deranjeaza asta acum! Nu ma mai simt inferior tuturor. Sunt iubit asa cum sunt. Fara nume! Ce imi mai pot dori de acum inainte? Doar raspunsuri. Atat. Sa ajung in fata tatalui meu si sa aflu raspunsuri si, daca merita, razbunarea mea. Atat! Am la cine sa ma intorc! Te am pe tine! indiferent ce se va intampla acolo, stiu ca am la cine sa ma intorc. Am un loc al meu! Nu mai am de ce sa imi fie rusine! Mi-am depasit conditia de multa vreme! Merit si eu iubire! Merit si eu o viata frumoasa. Simt ca te merit pe tine, iubirea mea! Si asta e tot ceea ce conteaza acum!
- Oh! Dragostea mea! Susura ea, in timp ce isi apropie buzele de ale mele.
Nu am mai asteptat nicio secunda in plus. A trecut ceva vreme de cand nu am mai sarutat-o. Asa ca am imbratisat-o si am sarutat-o, cu o mana pe gatul ei, mangaindu-i fin lobul urechii, facand-o sa ofteze de placere... Am culcat-o pe canapea si mi-am continuat sarutul... framantandu-i trupul... si rotunjimile ei atat de imbietoare. Mmmm! Ce placere! Sa o simt atat de dornica de mine. Insa un lucru m-a oprit totusi... Era ziua afara... Era lumina naturala in casa... Eu nu aveam cum sa imi ascund trupul de privirea ei... si nu mai era ca si in padure... Nu voiam s-o iubesc fara protectie... Nu voiam sa o pun in pericol... Asa ca am oprit asaltul meu... cu multa parere de rau... As fi vrut s-o mai am o data, inainte de a o duce acasa.
- Iubire, de ce te-ai oprit? intreba ea incruntata... nemultumita de gestul meu.
- Nu pot sa te am acum... am gemut eu, incercand sa imi revin...
- De ce? Ce te opreste?
- Lumina... am murmurat, coborand privirea...
- Oh! Edmond! Ce naiba?! Te rog... continua... Te rog... Promit sa nu te privesc... Promit... Dar te rog nu te opri... vreau sa faci dragoste cu mine, acum... Te rog, Edmond!
Mi-am simtit buzele stranse... de necaz. Insa nu puteam sa o refuz, din moment ce imi doream si eu atat de mult s-o mai am odata...
M-am ridicat si am ajutat-o si pe ea sa se ridice... apoi am tras-o dupa mine in dormitor. Acolo era cuibul meu...
- Carmen, daca te simt o milisecunda ca simti repulsie ma opresc. Ai inteles? Sa stii ca imi voi da seama! Nu poti ascunde asta de mine! Indiferent cat vei incerca sa te prefaci!
- Da, iubire... Da... doar fa dragoste cu mine... susura ea, sarutandu-mi pielea de pe pieptul dezgolit de doi nasturi ai camasii negre in care fusesem imbarcat. Din respect pentru casa indoliata in care am intrat azi, am ales negrul, iar Carmen a facut la fel, cu toate ca nu i-am cerut.
Am ramas in picioare amandoi... Ne-am privit lung apoi am reinceput sarutul nostru intrerupt in living. Ne-am sarutat tot mai inflacarati... tot mai aprinsi de dorinta... Apoi mana mea a coborat pe sanii ei si si-a reinceput framantarea lor... o vreme... apoi dintr-o miscare i-am ridicat tricoul peste cap... Sutienul cumparat ieri, ii venea perfect... Am decis sa nu il dau jos... sa imi desfat ochii cu imaginea ei... asa cu sutienul ales de mine. I-am scos doar sanii din cupele sutienului ca sa am calea libera spre placerea pe care o simteam de fiecare data cand ii degustam pe indelete. Am continuat cu preludiul nostru dulce... tot mai incalzit... tot mai dornic de trupul ei... care imi raspundea la fiecare mangaiere... la fiecare atingere...
Am decis ca imi voi lua masuri de precautie... asa ca m-am hotarat sa incerc masa mare de birou din dormitor. Prin urmare am facut un pas in spate si inca unul si inca unul, pana cand am simtit blatul biroului atingandu-ma. Atunci am intors-o pe ea... si am intins-o bland peste birou... Cu spatele la mine, nu va putea sa ma vada... si nu ii voi simti repusia... Am intins-o pe blatul biroului cu miscari blande... mangaindu-i cu tandrete mijlocul spatelui, trasand dare fierbinti pe pielea ei fina... si curata...
- Carmen, iubirea mea... Esti pregatita? Ma vrei?
- Da... da... te rog, Edmond... te rog... tipa ea, mult prea incazita ca sa se mai poata opri.
I-am desfacut slitul pantalonilor fara sa ma uit... si i-am tras cu febrilitate in jos pantalonii cu pana cand ea a ramas doar cu chiloteii primiti ieri... Mmm! Ce posterior apetisant... Ce priveliste de vis... O aveam la cheremul meu... O aveam ziua... in bataia soarelui care si-a trimis razele luminoase tocmai pe trupul ei de vis... Picioarele ei fine, imi erau expuse privirilor... iar eu ma desfatam acum cu imaginea lor... I le-am mangaiat tandru, trecandu-mi degetele peste pielea lor fierbinte... facand-o pe Carmen sa stranga blatul biroului... gemand incet... Apoi mi-am dus degetele la feminitatea ei... pe sub chilot... strangand bland pubisul... apoi trecandu-mi degetele peste feminitatea ei...
- Oh! Doamne! Edmond! Ma omori! Exclama ea... si a dat sa isi intoarca capul spre mine...
- Carmen! Nu iti ridica capul am marait eu, mult prea incalzit ca sa imi pot controla vocea. – Te rog, nu iti intoarce capul... Nu acum! Nu ma face sa ma opresc... pentru ca mi-e imposibil sa ma opresc acum... Te doresc nebuneste! Imi doresc sa te am...
I-am mai mangaiat de cateva ori spatele cu o mana, iar cu cealalta i-am mangaiat feminitatea pe sub chilotel... apoi i l-am coborat pana la glezne, scapand in cele din urma si de el... Oh! O aveam acum in toata splendoarea ei... O aveam in fata mea pregatita pentru mine, dorindu-ma pe mine, asa ca m-am pregatit s-o patrund, dupa ce am luat pliculetul cu prezervativ... Imi tremurau mainile de pofta... De dorinta de a o simti in aceasta pozitie... Nu o mai incercasem niciodata... Nu stiu de ce. Poate pentru ca am pastrat-o pentru aceasta zi? Poate... Cand am fost pregatit pentru ea i-am mai mangaiat o data spatele, coborandu-mi degetele pana pe fesele ei expuse... privirii mele... in toata splendoarea lor... Am strans cu sete carnea ei moale... si in cele din urma mi-am dirijat barbatia in interiorul ei... incet-incet si cu tandrete... fara sa ma imping cu forta in ea. Nu am vrut s-o doara nicio secunda... Nu am vrut sa fiu brutal cu ea, asa cum am simtit nevoia s-o fac doar ca sa simt ca sunt mascul... Nu... Am intrat in ea incet, cu grija... simtind acum ceva nou... Ceva ce nu am simtit niciodata pana acum! Nici macar cu Narcisa! Am simtit cum blatul imi apasa barbatia... Mi-o preseaza innebunitor de excitant... Pe langa stransoarea iubirii mele, care era la inceput in aceasta lume si inca era mult mai stramta decat toate celelalte, acum simteam apasarea abdomenului ei pe blatul biroului... Simteam acum toata adancimea ei... Am scapat un geamat de placere... Un altfel de geamat de placere... Un cu totul altfel de sunet... Placerea imensa pe care am simtit-o m-a facut sa imi inclestez dintii, respirand greu... cu un sasait ciudat... Nu mi s-a mai intamplat niciodata asa ceva! Niciodata in cei patru ani!
Am patruns-o incet... incet... la inceput... tinand-o de talie cu degetele ambelor maini... Talia ei imi incapea cu totul intre degetele mele iar acum o strangeam, uitand de mine... Ritmul s-a marit, aproape fara sa imi dau seama... Tot mai rapid si tot mai rapid... simtind ca innebunesc de placere... simtind ca abia ma mai pot infrana... simtind ca imi vine sa explodez cu o forta pe care nu am mai intalnit-o niciodata! Insa, inca nu i-am simtit orgasmul! Nu aveam voie sa termin inaintea ei... Nu... Ea prima! E trebuie sa fie prima! Asta e lege pentru mine! Carmen strangea blatul cu degetele inalbite deja...
Apoi mi-am mutat o mana pe umarul ei, tragand puternic de el, ridicandu-i jumatate din trup... apasand cu cealalta mana zona ei lombara, tinand-o lipita de blat... Oh! Vai! Ce placere! Spatele ei arcuit puternic facea acum ca abdomenul ei sa se apese si mai tare peste blatul biroului marind stransoarea pe care o simtisem pana acum...
Carmen gemea din ce in ce mai tare... uitand de ea... sprijinita acum in brate, tinandu-se cu putere de marginea blatului.
- Oh! Doamne! Edmond! Explodez! Tipa ea, printre gemete si oftaturi dulci.... – Edmond! Tipatul ei a fost ascutit si necontrolat. In secunda urmatoare ea s-a ridicat pe varfuri brusc, muschii coapselor i s-au contractat puternic... respiratia i s-a oprit brusc... fesele s-au strans, zvacnind de cateva ori si in cele din urma am simtit valuri valuri in jurul barbatiei mele... Carmen a mai tipat o data scurt, apoi mi-am auzit numele... intr-un oftat...