- Edmond! Am vesti.
- Oh! Doamne! Carmen? S-a intamplat ceva cu ea? am gemut eu si am simtit cum ma scufund din nou.
- Nu! Nu. Se grabi el sa ma linisteasca.
Inima si-a mai revenit insa acum ma intrebam ce poate fi. Asa ca l-am privit pe Alex incercand sa-l grabesc cumva. Intr-un tarziu, Alex s-a hotarat sa vorbeasca:
- Nu despre Carmen sunt vestile. Am vesti despre tatal tau. Raspunse el si imi intinse plicul.
Asta m-a facut sa inghet si sa inghit in sec dar am avut puterea sa intind bratul dupa plic.
- Edmond! Pot sa te rog ceva?
- Da. I-am raspuns, privindu-l intrebator.
- Nu il deschide acum. Te rog nu deschide acum. Nu stiu ce contine. Nu mi-a spus tata nimic despre asta, dar orice ar fi, nu cred ca poate fi de bine. Nu vreau sa ti se strice aceasta prima sarbatoare cu noi. Vreau sa fim veseli. Sa ne distram. Nu te vreau trist azi. Poti sa imi indeplinesti rugamintea asta?
Am privit plicul alb din mana mea. Acolo sunt vesti despre tatal meu. Insa Alex merita sa fac asta. Sa aman putin momentul cand voi deschide plicul.
- Bine, Alex. Nu il deschid acum. Il pun in masina. Il voi deschide acasa. Asa e cel mai bine. Ai dreptate. E mai bine sa il deschid cand sunt singur. E mult mai bine. Cu tatal meu am timp destul. Daca ar fi fost despre Carmen, nu as fi putut astepta.
- Multumesc, frate. Zambi el din nou.
S-a adunat lume multa acolo, iar eu am reusit sa joc teatru pana la sfarsit. Am reusit sa ma controlez pana la sfarsit asa ca si in seara banchetului. Asta stiam deja s-o fac foarte bine. Nu le-am stricat sarbatoarea. Ei s-au ostenit sa ma faca sa ma simt bine si nu era vina lor ca eu nu puteam trai momentul asa cum ar fi trebuit. Nu s-a vazut pe mine nimic. Stiam. Alex ma verifica din cand in cand... Alexandra ma verifica din cand in cand... ba chiar si Tiberiu o facea. Doar George nu era interesat deloc. El era in lumea lui, cu iubirea in brate, fericit. Stiu ca i-am privit de multe ori. Erau atat de fericiti si atat de indragostiti...
Imi amintesc ca la un moment dat, m-am gandit ca poate as reusi sa il ajut. Sa incerc sa le schimb traditiile ca el sa se poata casatori cu fata din bratele lui. Dar cum as putea eu avea sorti de izbanda? Cum as putea eu sa ii cer asta lui Tiberiu, cand stiam cat de hotarat era?
A fost veselie mare acolo. Dans pe manele si chiuituri... si distractie si mancare cat cuprinde. Insa s-a terminat. Am ajuns la apartament si am intrat pe usa cu plicul alb in mana. M-am asezat in living pe canapea si m-am hotarat sa il deschid.
Erau in el o fila scrisa si niste poze. Am luat foaia de hartie prima data. Eram curios sa vad ce as putea gasi in ea, asa ca am inceput sa citesc.
PATROANE
Asa cum ne-ati cerut, m-am intersat de persoana aceea si am aflat cate ceva despre ea. Nu stiu daca ajuta, dar nu am vrut sa te fac sa astepti prea mult. Nu stiu ce ai cu el, uite cum sta treaba.
Tipul asta, Reyn, a fost candva o belea in orasul asta. Mare belea. Nu a facut ceea ce facem noi. Nu a furat, nu a omorat, nu a facut trafic de niciun fel. Stiu sigur. De la sursa. Stiu ce stiu despre el de la un amic de-al lui. E politist. Deci poti sa ai incredere in ce a spus el. Nu a facut de astea, dar a facut scandaluri peste scandaluri in tineretea lui. Ani la rand. Era mare smardoi pe aici. I-au stiut toti de frica. Dar placerea lui cea mai mare a fost sa se distreze. Prin baruri si localuri si discoteci. Si si-a facut placerea. S-a distrat. A tinut bairamuri... Are un apartament de lux in centrul orasului si acolo s-a dezlantuit el. S-a jucat cu fetele. Avea o placere speciala: Sa chinuie fetele. Le sufla baietilor de sub nas cand le era lumea mai draga si apoi le chinuia. Sunt zeci de fete care au plans dupa el. Sa ma intelegi! Dupa el, nu din cauza lui! Asta i-a placut cel mai mult: sa le vada plangand dupa el si cat mai chinuite. A fost un criminal de suflete, cum se spune. Amicul asta despre care ti-am spus, a fost de fata aproape de la inceput... de cand s-a apucat Reyn asta de prostii. Nu am reusit sa aflu mare lucru despre familia lui. Stiu doar ca e casatorit si are doi copii gemeni.
Acum sa iti spun despre situatia actuala. Cred ca a luat-o razna. Stiu ca a avut un accident si era sa dea ortul popii in toamna si ca nu isi mai aminteste nimic din trecut. Adica, sa fiu mai clar nu isi aminteste nimic despre ce s-a intamplat pana in urma cu douazeci de ani, cam de la varsta majoratului. Asta nu stiu de la politist. Povestea lui s-a oprit cand a iesit din gasca lui Reyn. De atunci el nu mai stie mai nimic despre el. Atat ca e casatorit.
De ce spun ca a luat-o razna? Ei bine! Sa te uiti la poze. Asta face el acum, cand are familie acasa. Nu e nebun? Spune si tu!
Daca mai am vesti despre el, ti le aduc la cunostinta.
SALUTARE, PATROANE.
Am lasat foaia sa cada pe masuta din living si am ridicat pozele. Le-am privit cu atentie. Da! Erau cu tatal meu in diferite ipostaze. O scarba de om! O scursura ordinara! Am vazut poze cu el in baruri, cu femei la masa... sau dansand cu ele... zambindu-le gales... exact asa cum m-a invatat Narcisa... Am vazut poze dintr-un apartament superb, cu el gol pusca, nu exagerez! Era gol pusca in bratele a doua femei care nu stiau cum sa se linga mai bine cu el... Cine naiba e omul asta?! Nu poate fi tatal meu! Eu niciodata nu m-as cobori sa fac spectacol cu femei, in fata altora... Insa din ceea ce vedeam eu in pozele alea... am gasit raspunsul la uimirea si intrebarile Narcisei si ale lui Alex. Aveam dragostea trupeasca in sange. Acolo, in pozele alea era raspunsul! Acolo, se vedea clar, priceperea lui in asta. Femeile acelea, foarte frumoase, nu stiau cum sa ii intre in voie. Si se vedea din poze ca el se pricepea la asta. Asadar! Am mostenit asta de la el. Lui pot sa ii multumesc pentru faptul ca am impresionat din prima. Asa cum au plans fetele alea din trecut, zeci de fete, asa se dispera acum Corina dupa mine.
Dar nu m-a bucurat asta. Nu! M-a scarbit! Se vedea clar data imprimata pe poza. Au fost facute vinerea trecuta. Au fost facute vinerea trecuta! Ce naiba! Nevasta-sa e acasa cu copiii si el face scarboseniile astea?! Nu are o scuza ca nu isi aminteste! Nu! Sau, oare au divortat? Nu! Se vedea in poze verigheta. Deci el nu a divortat de nevasta-sa si face asta? Incredibil! Nu! Asta nu e tatal meu! Asta nu e cel din poza de pe net, mandru de familia lui! Ce mai pot eu sa-i fac acestui om daca a ajuns in halul acesta?! Cum ar putea sa inteleaga ce mi-a facut, daca el le face asta copiilor lui acum?
Cum ma voi putea eu razbuna pe el, in conditiile astea?! Va trebui sa imi schimb planurile daca el nu isi va reveni. Planul meu de a-l lovi prin copiii lui cade, daca el nu isi revine. Dar am timp sa-mi fac planuri. In noua ani de zile se poate schimba orice. Poate, totusi am noroc si isi revine. Si isi aminteste de mama si de copiii lui si de nevasta-sa... si de mine...
Am mai recitit odata scrisoarea sa imi intiparesc in minte continutul ei, insa nu m-a afectat atat de tare pe cat am crezut. Nu s-au schimbat datele problemei. Si nu mi-a afectat starea asa cum am crezut ca se va intampla.
A doua zi, Alex m-a chemat la sala de forta. Rana din piept nu mai era dureroasa asa ca nu aveam de ce sa nu ma duc. Ne-am intalnit direct la sala.
- Cris! Esti ok? Ma intreba el de cand m-a vazut, stiind ca as fi putut fi din nou trist, acum dintr-un cu totul alt motiv. Adica sa fiu trist din cauza tatalui meu.
- Da, Alex. Sunt bine! Chiar sunt bine. I-am raspuns zambind. Oamenii astia se interesau de starea mea sufleteasca mai mult decat propria mea mama. Mama nu m-a intrebat niciodata daca sunt bine, iar familia lui Alex o faceau de fiecare data cand ma vedeau.
- Hai, sa dam jos gratarele de ieri! Chicoti el. – Trebuie sa le facem loc la urmatoarele.
Ne-am apucat de treaba cu sarg si am ridicat la fiare si am folosit toate aparatele din sala. Pauza asta s-a resimtit. Mi-a fost mult mai greu acum, insa mi-am fortat organismul sa isi dea drumul si sa-si revina la starea in care fusese inainte de rana din piept.
Apoi ne-am dus acasa. Alex a venit la mine. Ne-am asezat comod pe canapea.
- Te servesc cu ceva?
- O bere. Stiu ca este in frigider. Doar eu le-am pus acolo si vad ca le-am pus degeaba.
- Ei! Nu degeaba! Uite, acum poti sa servesti tu din ea, am replicat eu, zambind.
- Edmond! Stiu cat de bine iti poti ascunde sentimentele. Asa i-ai invins pe ai lui Tudor, dar acum, sincer as vrea sa imi spui adevarul. Nu vreau sa te ascunzi fata de mine. Stiu cat de obositor poate sa fie. Deci, fii sincer cu mine.
- Daca te intrebi cum ma simt dupa ce am vazut ce este in plicul de ieri, poti sta linistit. Nu m-a afectat aproape de loc. Doar s-a confirmat banuiala ta. Se pare ca o am in sange! Se pare ca de la el am mostenit eu partea cu sexul...
- Adica?
- Tatal meu a fost crai mare! Si acum a revenit la aceleasi metehne. Asta am citit eu azi noapte.
- Nu ma lua pe ocolite! Ce e cu tatal tau?
- Pai, pe scurt. Tatal meu s-a distrat de minune in tinerete. A avut, vorba celui care a scris, zeci de fete. Zeci! Iar acum a revenit la aceeasi ocupatie. Femei in brate. E o scarba de om! Singura mea speranta in legatura cu el e aceea ca el isi va reveni, totusi. Ca memoria lui isi va reveni. Altfel, in afara de a da foc la tot ce are, asa cum ai spus tu si sa ii las saraci lipiti pamantului, nu voi avea ce face. Nu voi avea pe cine sa iau la rost, daca el face ce acum, cand are familie, la care eu stiu de pe net ca el tinea foarte mult, se vedea clar pe postarile de pe net, iar acum nu il intereseaza deloc de aceasta familie. Ma mir ca mai are verigheta pe deget. Ma mir ca nu s-au despartit. Poate inca nu a aflat nevasta-sa. Nu stiu ce e acolo, dar el e o scarba libidinoasa, flamanda de femei.
- Adica?
- Of! Asteapta putin sa intru pe net sa iti arat mai intai imaginile pe care le-am vazut eu in toamna, apoi iti arat ce face el acum. Nu stiu de unde au cei care au trimis plicul pozele astea, dar e clar ca cineva dintre ai lor e in anturajul lui si a reusit sa faca pozele. Deci! Uite aici! Uite aici, ce familie frumoasa! Uite aici ce are el, iar lui nu ii pasa.
Am deschis imaginea pe care o vazusem in internet-café-ul in care intrasem eu imediat dupa ce aflasem ca sunt un bastard. In aceeasi zi in care Carmen m-a scuipat.
Alex s-a apropiat de monitor si a privit imaginea indelung si incruntat. A marit imaginea cu chipul tatalui meu pana cand aceasta a ocupat tot ecranul si s-a uitat cu atentie. Apoi m-a privit pe mine si din nou imaginea. In cele din urma, s-a intors spre mine.